Ziua Femeii 2019. Ce dificultăți întâmpină mamele și femeile românce, în general. România este în continuare o societate patriarhală, care cultivă modelul femeii docile, cuminți, răbdătoare și tolerante și al familiei în care bărbatul este capul familiei. Totuși, încet-încet, femei remarcabile dobândesc, prin munca și rezultatele lor, o tot mai mare vizibilitate în spațiul public.
Deși situația a evoluat în ultimii ani, România continuă să se situeze spre finalul clasamentului în ceea ce privește egalitatea între femei și bărbați, aflându-se pe locul 25 din 28, în cadrul Uniunii Europene.
Indicele egalității de gen este realizat pe baza a șase domenii importante: munca, banii, cunoașterea, timpul, puterea și sănătatea, și a două domenii secundare, violența împotriva femeilor și inegalitățile care se intersectează.
Inegalitatea de gen afectează direct viaţa economică a femeilor, însă are efecte indirecte asupra întregii populaţii, indiferent de gen şi de vârstă, care se manifestă prin volumul consumului gospodăriilor, accesul la educaţie al copiilor, accesul la serviciile de sănătate.
În ceea ce privește sănătatea femeilor, în România, speranţa de viaţă sănătoasă la naştere era, în anul 2016, potrivit INS, de 59,0 ani, neexistând diferenţe între femei şi bărbaţi.
La fel și în cazul educației femeilor din România, statisticile INS arată că există o oarecare egalitate între sexe. Ba mai mult, balanța ar putea fi înclinată în favoarea femeilor.
Potrivit INS, în general, populaţia şcolară este aproximativ echilibrată pe sexe, pentru toate nivelurile educaţionale. În învăţământul preuniversitar, populaţia feminină este aproximativ aceeaşi cu cea masculină, ponderea fetelor situându-se peste valoarea de 49%.
În învăţământul superior însă, situaţia este diferită. De exemplu, în anul şcolar 2015/2016, 53,3% din studenţii înscrişi la programele de licenţă, respectiv 55,9% din învăţământul universitar de masterat, cursuri şi studii postuniversitare şi doctorat, erau persoane de sex feminin.
Ziua femeii 2019 -Situația financiară a femeilor din România
Dacă în cazul sănătății și educației lucrurile par să fie bune, numărul femeilor care au un venit constant în România este cu mult sub cel al bărbaților. Rata de inactivitate economică în cazul femeilor din România este cu 76% mai mare decât cea consemnată în rândul bărbaților, arată un studiu Eurostat.
Pentru România 10% din populația inactivă se află în situație de incapacitate de muncă, 14,8% pe motivul unor responsabilități familiale, 2,8% au în îngrijire copii sau adulți, 29% sunt într-o formă de educație/formare profesională, 15,9% sunt pensionați, 6,8% se gândesc că nu există locuri de muncă disponibile. 60% dintre persoanele inactive sunt femei, conform Eurostat.
Decalajul dintre pensiile primite de femei și bărbați este de aproape zece ori mai mare decât decalajul salarial în România, iar femeile cu vârsta de peste 65 de ani primesc o pensie medie cu peste jumătate mai mică în cazul bărbaților, arată Eurostat.
România este un paradox în UE. Are unele dintre cele mai mici decalaje salariale de gen în România, de 5,8% pentru aceeași muncă, dar înregistrează cel mai mare decalaj între pensia medie a femeilor și bărbaților din UE: 55% în defavoarea doamnelor.
Violența domestică- o problemă majoră a femeilor din România
Violenţa împotriva femeilor şi a fetelor este tot mai mult recunoscută ca fiind una dintre cele mai serioase şi urgente probleme ale tuturor timpurilor. La fiecare 30 de secunde, o româncă e ţinta violenţei domestice, adică aproape 1,2 milioane de românce cunosc violența domestică, arată statisticile.
Deși 8,5% din români consideră că violența domestică este întâlnită doar în familiile sărace, iar 15,3% din aceștia doar la oamenii needucați, în momentul de față, o femeie din zece este afectată de violența domestică în fiecare an, iar acest abuz nu are legătură directă cu statutul civil, etnia, religia sau trecutul socio-economic.
Mai grav este că mai mult de jumătate din români, aproape 60%, tolerează comportamentele violente din familie și chiar le consideră justificate. Din păcate, un număr îngrijorător de femei abuzate nu depun plângere împotriva agresorului.
Legat de experiența de violență în copilărie, un procent de 24% dintre femeile din România spun că au fost supuse la violență fizică sau sexuală de către un adult înainte de vârsta de 15 ani. Violența psihologică afectează între 30 și 39% dintre femei. 6% dintre femei au suferit violență sexuală din partea partenerului sau a unei alte persoane, în 97% dintre cazurile de violență sexuală agresorul fiind bărbat. Cu toate că cifrele sunt sumbre, situația este mult mai dramatică, în condițiile în care foarte puține dintre femeile care sunt victimele abuzurilor recunosc acest lucru în mod public.
Ziua femeii 2019. Mamele din România
Mamele din România ultimilor ani resimt o tot mai mare presiune. În contextul social și economic dat, viața mamelor din România nu este deloc ușoară. Cele mai multe mame fac eforturi considerabile pentru a se împărți între multele task-uri pe care le au. Presiunea femeilor din România este resimțită din toate părțile: ele vor și trebuie să fie mame bune, soții iubitoare, angajate bune, gospodine bune. Și, în fiecare caz, standardele cresc în mod constant. Mamele din ziua de azi își fac mult mai multe griji în privința creșterii copiilor, există semnificativ mai multă informație și, implicit, mai multe criterii de care femeile țin cont în dorința de a-și crește și educa copii în mod responsabil.
Dincolo de asta, mai rămâne foarte puțin timp sau, de cele mai multe ori deloc, pentru ca mamele să aibă grijă de ele însele, de sănătatea lor fizică și psihică și de aici iau naștere destul de multe probleme.
România, pe locul 2 privind mortalitatea la naștere
România se află în continure în topul țărilor cu rata mortalității materne foarte ridicată, cu 14,4 decese la 100. 000 de nașteri. Datele au fost înregistrate în rândul mamelor la 100.000 de născuţi vii, potrivit datelor prezentate într-un raport al World Vision România.
Cifrele Institutului Național de Statistică, chiar dacă mai mici, arată și ele că în continuare avem o problemă. În 2016, mortalitatea neonatală a fost de 3,8 decese la mie și cea maternă de 8,4 la 100.000 de nașteri, peste media UE.
Principalele cauze sunt lipsa de informare a mamelor atât în ceea ce priveşte metodele de contracepţie şi utilizarea optimă a acestora, dar şi referitor la importanţa controalelor medicale periodice pe parcursul sarcinii. De asemenea, numărul mare de sarcini înregistrare în rândul adolescentelor influenţează creşterea numărului de naşteri cu probleme, care pot cauza decesul mamei
