Prognoza meteo ANM. Care sunt zonele cu secetă extremă în România

Urmărește A1 pe Discover

Prognoza meteo ANM. Care sunt zonele cu secetă extremă în România. Rezerva de umiditate la sol este scăzută în mai multe zone din România, se manifestă seceta pedologică moderată, puternică și extremă. Informații oferite de Meteo România

Un comunicat publicat de ANM ne arată că la data de 10 Aprilie 2019, conținutul de umiditate pe profilul de sol 0-100 cm în cultura grâului de toamnă, se încadrează în limite scăzute (secetă pedologică moderată) și deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică și extremă) în Dobrogea, Moldova, Banat și Crișana, pe suprafețe agricole extinse din Transilvania și Muntenia, izolat în sudul Olteniei.

Prognoza meteo ANM arată că rezerva de umiditate prezintă valori satisfăcătoare și apropiate de optim, în Maramureș, cea mai mare parte a Olteniei, local în vestul, nordul, centrul și sudul Munteniei, nordul, centrul și izolat în sud-vestul Transilvaniei.

Prognoza ANM. Zonele cu secetă extremă

Pe baza studiului realizat de ANM, orașele care prezintă zone de secetă extremă sunt Turda, Alexandria, Bechet, Mangalia, Buzău, Grivița, Corugea, Medgidia, Brăila, Tecuci, Bârlad și Adjud.

Studiul ne arată că se înregistrează zone cu secetă puternică în Tulcea, Galați, Focșani, Râmnicu Sărat, Ploiești, Miercurea Ciuc, Bacău, Vaslui, Negrești, Piatra Neamț, Roman, Iași, Cotnari, Botoșani, Suceava, Dărăbani, Constanța, Fetești, Slobozia, Sebeș-Alba, Oradea, Arad, Timișoara și Chișimeu Criș.

Studiul ne arată că se înregistrează zone cu secetă moderată în Rădăuți, Târgu Mureș, Dumbrăveni, Brașov, Sibiu, Lugoj, Banloc, Târgu Măgurele, Oltenița, Călărași și Adamclisi.

Prognoza ANM. Seceta și efectele ei

Seceta e înțeleasă ca o incapacitate temporară a resurselor de apă de a face faţă consumurilor. Aceasta constituie, alături de alte fenomene distructive, cum ar fi poluarea sau inundaţiile, principalele „urgenţe planetare” cu care ne confruntăm.

Specialiştii apreciază că secetele şi fenomenele generate de acestea se bazează pe cauze antropice. Desigur sunt și alți factori care influențează seceta, precum modificările în circulaţia generală a atmosferei. Cauzele antropice apar ca urmare a utilizării neraţionale, defrişărilor sau modificărilor de peisaj, cu efecte negative asupra bilanţului apei.

Impactul distructiv al secetelor cuprinde 1/4 din totalul suprafeţei de uscat a Terrei. Acest impact dăunător face ca seceta să fie considerată riscul ecologic cu cea mai mare amploare şi stabilitate. Astfel, fenomenul determină multiple efecte negative, de ordin ecologic, economic şi social, ce afectează calitatea vieţii umane.

La nivel ecologic, seceta poate produce degradarea terenurilor agricole şi reducerea potenţialului biologic al solului, o înrăutăţire a condiţiilor de viaţă şi de muncă ale oamenilor.

În plan economic, acest fenomen natural extrem afectează producţia agricolă şi pune în pericol securitatea alimentară a populaţiei. Simultan, seceta determină reducerea efectivelor de animale, scăderea producţiei de energie electrică în hidrocentrale, greutăţi în alimentarea cu apă a localităţilor etc.

Din punct de vedere social, seceta generează sărăcie, în special în rândul populaţiei rurale, pune în pericol activităţile umane, afectează starea de sănătate a populaţiei și afectează relaţiile interumane.

Sursa: Meteo România - Agenția Națională de Meteorologie

Citește și:

- Vremea în România. Unde mai găsești zăpadă, la munte, în luna aprilie

- Prognoza meteo cu Constanța Vâlciu. Unde anunță ANM, azi, vreme instabilă și ploi

Sursă foto: anm.ro