"A mai trecut un an... Am mai desprins o fila din calendar... Inca din copilarie, ziua mea era foarte importanta pentru mine si intreaga familie... Fara sa-si dea seama, cei dragi ma indreptau spre... destinul meu - TEATRUL! Mama si bunica pregateau petrecerea cu mare fast! Eu eram printesa - imbracata mereu cu rochii frumoase, iar prietenii mei, printi, curteni... Erau pe masura trecerii timpului tot mai multi prieteni in jurul meu. Acum stau singura, cu un pahar de sampanie, impresurata de amintiri, si incerc sa-mi fac un mic «bilant»... Rand pe rand, imi trec prin fata ochilor clipele frumoase... (pe cele urate le-am uitat), oamenii dragi care s-au perindat prin viata mea... si m-au facut sa inteleg cate ceva din «menirea mea» pe acest pamant... (suna cam pompos... nu-i asa?).
Ma intreba cineva, daca as alege trei momente importante din viata mea, care ar fi acelea?! Nu stiu! Chiar numai trei?! Mi-ar fi greu sa aleg... Poate... prima zi de scoala... cand am recitat... prima poezie? Poate... prima zi de facultate... cand am recitat... o poezie!? Poate primul spectacol pe scena MARELUI NATIONAL, acum aproape 40 de ani, cand am primit... primele aplauze?! Poate bucuria unui film reusit! Aplauze... aplauze... aplauze!! Imi dau seama ca aplauzele si caldura publicului au fost foarte importante pentru viata mea! Si faptul ca de ani de zile voi, cei de la Jurnalul National, nu ma uitati... si-mi trimiteti aplauze... inseamna enorm! Dar parca acum, stand singura, in tihna camerei, alaturi de felia de tort si o muzica draga, imi dau seama ca totusi cele mai frumoase momente le-am trait cu familia!
Dupa o viata de zbucium si realizari pe scenele tarii... clipa cea mai frumoasa e tot atunci cand... tii in brate... UN COPIL! Si eu am fost privilegiata! Am tinut in brate de trei ori cate un copil! Intai, la o varsta frageda, mi-a umezit privirea si sufletul mogaldeata pe care o strangeam la piept. RALUCA - fiica mea iubita... Apoi, nepretuitii mei nepoti, ANDREI si PETRU... care pe rand, strangandu-i la piept, mi-au inseninat clipele... O viata de om... o viata cu clipe frumoase... Pe care sa le alegi? Dar clipele frumoase pe care mi le dau oamenii intalniti pe strada... la intamplare si care strangandu-ma de mana... imi ureaza «numai bine»?
Privind in jur... imi dau seama acum ca replica mea preferata din teatru... «EU M-AM NASCUT SPRE A IUBI, NU SPRE A URI!» (Antigona - rol pe care de altfel nu l-am jucat)... mi-a calauzit pasii!
In viata nu exista bine sau rau, totul e alegere... Si eu sunt sigura ca am ales... bine! Am ales cu inima... si inima are ratiuni pe care ratiunea nu le cunoaste!"
Sursa: jurnalul.ro
Foto: revistafelicia.ro
Omagiu lui Chopin la Ateneul Roman... Regizorul Cristian Hogas, declarat "Omul zilei" de Jurnalul National...
