Romanul "Bela Bartok contra celui de-al Treilea Reich" este o imagine a contrastelor: fascism si libertate, arta si uniforme, integritatea umana aflata la limitele rezonabilului. Kjell Espmark atinge coardele dramei si ale comediei umane intr-o carte tulburatoare despre viata unui artist european confruntat cu ororile celui de-al Doilea Razboi Mondial.
Aparut in 2004, la Stockholm, si publicat ulterior in Ungaria, Franta si Spania, cartea nu este o simpla monografie despre Bela Bartok si cu atit mai putin un documentar. Povestea pe care scriitorul suedez o tese in jurul lui Bartok este chiar curgerea fireasca - uneori navalnica, alteori bulversata de episoade tragice - a vietii unui artist european confruntat cu ororile celui de-al Doilea Razboi Mondial. Oriunde se va afla artistul - in partea noastra de Europa, pentru a culege muzica in satele unguresti, romanesti sau slovace, ori in universitati si sali de concerte din Statele Unite -, militantismul sau civic va fi mereu calauzit de „ideea fraternitatii popoarelor". Confruntarea dintre Bartok si Goebbels, moment de mare tensiune epica, ii ofera lui Espmark inca un prilej de a-si exersa abilitatile de introspectie psihologica pe care si le-a manifestat admirabil in intreaga opera romanesca.
„Adormind in compartimentul sau din trenul cu care traversa intunericul tarii aflate sub stapinirea cizmelor militare, Bartok a avut un vis. Un vis atit de intens, incit a reusit sa intreaca realitatea, ca forta si stralucire. Un vis pe care il rememoreaza, punct cu punct, incercind sa-i deslusească intelesul." (Kjell Espmark)
Citeste continuarea articolului pe Hotnews!
