Festivalul de la Sibiu, cu final apoteotic

• Hai la masă, România! Noul sezon Chefi la Cuțite începe din 17 noiembrie, numai pe Antena 1 și în AntenaPLAY

Populatia urbei si numarul mare de invitati au profitat din plin de oferta destul de consistenta cuprinsa in program: spectacole de teatru, spectacole de dans, concerte, spectacole de strada, spectacole pentru copii, spectacole-lectura, o bursa de spectacole, un targ de carte, conferinte, multe lansari de carte si reviste, ateliere de creatie. Totusi, titulatura festivalului "de teatru" face sa distinga dintre toate aceste sectiuni pe cea dedicata artei teatrale.

I-am solicitat opinia lui George Banu, profesor de studii teatrale la Sorbonne Nouvelle din Paris, presedinte de onoare al Asociatiei Internationale a Criticilor de Teatru, prezent an de an la festival. Pentru el, in acest an, Sibiul a fost "ocazia unui voiaj in timp si in spatiu".

"In timp, in masura in care mari figuri ale scenei europene din anii '60-'70 au fost prezente aici - Barba, Brook, ale caror spectacole au o fragilitate ce emotioneaza, chiar si Mnouchkine s-a gasit printre noi gratie unor publicatii recente. In timp, pentru ca festivalul si-a constituit o memorie pe care o prezinta publicului tanar, permitandu-i sa descopere mari reusite ale scenei din anii trecuti, «Faust», «Electra»...

Festivalul a invitat si la un voiaj in spatiu in masura in care din Japonia pana in Georgia si America au sosit artisti care au revelat aspecte si spectacole inedite. Dar a fost si un festival al actorului, caci multe monologuri au cristalizat atentia pe interpretul singur, fata in fata cu publicul: Pippo Delbono, Simona Maicanescu... Teatrul de strada s-a distins prin prestatii de neuitat gratie unor trupe necunoscute mie ca «Expres théatre», iar dansul s-a impus mai mult ca oricand.

Festivalul propune azi un spectru bogat al formelor, nu numai al teatrului, ci si al spectacolului viu. E un festival care s-a transformat, care a integrat mutatiile scenei mondiale, acompaniindu-le de prezenta unor filozofi si teoreticieni care le comenteaza si pun in perspectiva, in timp ce publicul s-a lasat sedus de varietatea multicolora a acestei editii, uitand o clipa temerile justificate produse de criza. Nu un narcotic, ci o forma de delectare a fost Sibiul 2010.

Citeste articolul integral pe jurnalul.ro