Urmărește A1 pe DiscoverAprecieri¬le favorabile ale lui Eugen Lovinescu (autoritatea critica ce i-a orientat si marcat creatia literara) si sentimentul apartenentei au determinat-o pe autoare sa spuna: "Apartin acum unei grupari literare. Acei ce nu cunosc gustul izolarii nu cunosc nici pretul unei ambiante".
Nascuta intr-o familie de intelectuali - tatal ofiter, mama profesoara, Hortensia Bengescu a fost atrasa inca din copilarie de muzica si literatura. A dorit sa-si continue studiile superioare la Paris. Mentalitatile timpului si aspiratiile diferite ale mamei sale - excesiv de protectoare - au obligat-o sa renunte la visele pariziene. Bref, se casatoreste cu mult mai varstnicul magistrat N. Papadat, cu care nu ajunge la o implinire afectiva, nici la comunicarea intelectuala dorita. Au avut cinci copii, pe care i-au crescut in orase de provincie, acolo unde magistratul isi exercita functia. A trait cu mahnire sentimentul dezolant de insingurare si captivitate, in timp ce tanjea dupa mediul pentru care se simtea facuta, un spatiu cultural, cu reviste si cenacluri literare.
Nevoia sa de a se exprima era vitala, ca forma de supravietuire intr-o casnicie cu un sot care nu ii impartasea preocuparile intelectuale. Dorinta sa de confesiune s-a exprimat intai in consistente si lirice epistole catre o prietena scriitoare, Constanta Marino, care o si incurajeaza sa incerce scrisul literar. Mai tarziu, a intretinut un dialog epistolar constant, timp de noua ani, cu mentorul sau, Garabet Ibraileanu. O parte a acestor scrisori deplangeau lipsa de timp pentru scris, pricinuita de treburile gospodaresti si obligatiile materne si aspiratia sa de a trai intr-o atmosfera artistica, propice creatiei. Scrisul ca forma de autocunoastere si terapie...
"Autobiografia mea literara cu cea personala se confunda inextricabil", avea sa marturiseasca Hortensia Papadat-Bengescu. A debutat in volum, de-abia in 1919, cu proze scurte intitulate "Ape adanci", aparitie editoriala remarcata si analizata de insusi Tudor Vianu in "Sburatorul": "Dna Papadat-Bengescu a creat o ideologie feminina. (...) Exista o logica a instinctului, exista una a pasiunii. Banuim un determinism al furtunii, inchipuim o cauzalitate a valului. (...) Faramele neinsemnate ale existentei capata un inteles; absurdul se motiveaza. E o expeditie proprie sufletului modern".
Hortensia Papadat-Bengescu este autoarea unor romane inconfundabile, a unor lumi in care se misca personaje stranii, chinuite de nevroze si obsesii. Intamplarile conteaza doar in masura in care au impact asupra sensibilitatii. In schita "Viziune" infatiseaza consecintele definitive ale unei simple atingeri: "La incrucisarea unui drum, unul langa altul trecusera de abia atingandu-si mana, si a ei ramasese arsa".
Citeste articolul integral pe jurnalul.ro
Costel Busuioc: "Acum invat sa cant. E o munca titanica"... Radu Beligan, declarat "Omul zilei" de Jurnalul National...
