Manuscrisele lui Cioran cumparate de George Brailoiu vor fi donate statului roman

Omul de afaceri roman George Brailoiu, care a licitat la paris pentru manuscrisele lui Cioran, a declarat aseara ca intentioneaza sa le doneze statului roman intrucat considera ca manuscrisele fac parte din patrimoniul national.

Publicat: Vineri, 08 Aprilie 2011, 00:00 | Actualizat Duminica, 01 Iulie 2012, 08:46

Hai la masă, România! Noul sezon Chefi la Cuțite începe din 17 noiembrie, numai pe Antena 1 și în AntenaPLAY

Donatia va fi facuta in cateva luni, dupa ce avocatii omului de afaceri vor discuta cu reprezentantii Academiei Romane si cu cei ai Bibliotecii Central Universitare.

George Brailoiu a cumparat o parte semnificativa din obiectele scoase la licitatie, iar suma platita a fost de 405.000 de euro. Printre manuscrisele castihate se numara diploma si teza de licenta a scriitorului, diploma de bacalaureat ti manuscrisele volumelor "Schimbarea la fata a Romaniei", "Cartea amagirilor", "Lacrimi si sfinti".

Nascut in satul Rasinari din Transilvania, in 1911, fiu de preot ortodox, Cioran a trait pana la varsta de 26 de ani in Romania, unde si-a publicat primele carti - "Pe culmile disperarii" (1934), la varsta de 22 de ani, distinsa cu premiul Comisiei pentru premierea scriitorilor tineri needitati si premiul Tinerilor Scriitori Romani, "Cartea amagirilor" (1935), "Schimbarea la fata a Romaniei" (1936), dar si "Lacrimi si sfinti" (1937).

Tanarul Cioran s-a lasat cuprins de febra nationalismului, simpatizand mai intai cu hitlerismul, iar apoi cu Garda de Fier. A fost "o greseala", potrivit propriilor cuvinte, pe care a renegat-o ulterior, dar care a stat la baza operelor sale din viitor. "Mi-am urat tara, i-am urat pe toti oamenii si tot universul. Imi ramanea doar sa ma urasc pe mine: ceea ce am si facut, odata cu revenirea disperarii", scria el. Dupa ce haosul s-a instalat in tara lui, Cioran a parasit Romania in 1937, gratie unei burse de studii, iar apoi s-a stabilit definitiv in Franta.

Articolul continuă după reclamă

Dupa ce operele sale au fost interzise de regimul comunist din Romania, Cioran a renuntat la limba lui materna in 1947 si a decis sa scrie doar in franceza, intr-o limba cizelata, in care gustul sau pentru aforism se aliaza cu un anumit lirism. Printre cartile scrise de acesta se numara "Précis de décomposition" (Tratat de descompunere), publicata in 1949, "Syllogismes de l'amertume" (Silogismele amaraciunii), "De l'inconvénient d'être né" (Despre neajunsul de a te fi nascut) si "La tentation d'exister" (Ispita de a exista). Ultimul sau roman, intitulat "Aveux et anathèmes", a fost publicat in 1987.

Desi a trait in Franta pana la moarte, nu a cerut niciodata cetatenia franceza. Fara sa se fi intors niciodata in tara natala, Emil Cioran a murit la Paris, in 1995. Apropiata de Eugen Ionescu, Samuel Beckett, Henri Michaux si Fernando Savater, filosofia sa a fost inspirata de Friedrich Nietzsche, Arthur Schopenhauer si Soren Kierkegaard.