Urmărește A1 pe Discover În aprilie 2016 s-au împlinit 30 de ani de la tragicul incident de la Cernobîl. Era o zi ca oricare alta și nimeni nu bănuia că datqa de 26 va intra în istorie pentru totdeauna.
26 aprilie 1986. Ora 1:23
Reactorul numărul patru de la centrala nucleară de la Cernobîl a explodat în timpul unui test de siguranță. Numărul morților nu este cunoscut cu precizie, iar solurile europene continuă să fie contaminate.
Combustibilul nuclear a ars timp de zece zile, aruncând în atmosferă elemente radioactive care au contaminat, conform unor estimări, până la trei sferturi din Europa și mai ales Ucraina, Belarus și Rusia, republici sovietice în acea perioadă. La început Moscova a încercat să ascundă accidentul. Prima alertă publică a fost emisă în 28 aprilie de Suedia, care detectase o creștere a radioactivității, iar președintele URSS, Mihail Gorbaciov, a intervenit public abia în 14 mai.
În 1986 au fost evacuate în total 116.000 de persoane dintr-un perimetru de 30 de kilometri în jurul centralei, care continuă să fie și în prezent zonă de excludere. În anii următori, același lucru s-a întâmplat cu alți 230.000 de oameni. În prezent, 5 milioane de ucraineni, belaruși și ruși continuă să locuiască în teritorii iradiate în diferite grade.
În patru ani, circa 600.000 de cetățeni sovietici cunoscuți sub numele de "lichidatori" au fost trimiși la locul accidentului, dispunând doar de o minimă protecție și uneori fără niciuna, pentru a stinge incendiul, a construi o casetă de beton pentru a izola reactorul avariat și a curăța pământul dimprejur.
Comitetul științific al ONU (UNSCEAR) recunoaște oficial doar circa 30 de morți printre membrii echipelor de intervenție, ca urmare a radiațiilor puternice emise imediat după explozie. Un raport controversat al ONU, publicat în 2005, menționează în schimb "până la 4.000 de decese" în cele mai afectate trei țări. După un an, organizația Greenpeace a evaluat la 100.000 numărul deceselor provocate de catastrofa nucleară de la Cernobîl.
În pofida tragediei, celelalte trei reactoare au continuat să producă electricitate până în decembrie 2000.
Puțini sunt cei care au curaj să vină aici
Cum "sarcofagul" de beton construit în grabă în 1986 deasupra reactorului riscă să se prăbușească și să lase descoperite 200 de tone de magmă cu un nivel de radioactivitate foarte ridicat, comunitatea internațională s-a angajat să finanțeze construirea unei noi casete, mai sigure. În acest scop a fost creat un fond gestionat de BERD, care a atins până în prezent 2,1 miliarde de euro. S-a construit deja o arcă etanș din oțel, în greutate de 25 de tone și măsurând 110 metri înălțime, care va fi plasată deasupra vechii casete, urmând să fie operațională la sfârșitul lui 2017. Având o durată de viață de cel puțin 100 de ani, noul sarcofag este realizat de consorțiul Novarka (grupurile franceze Bouygues și Vinci). Luni, la o conferință a donatorilor internaționali organizată la Kiev, s-a anunțat că s-au adunat 87,5 milioane de euro pentru construirea unui nou depozit de stocare a combustibilului uzat de la reactoarele 1, 2 și 3 de la Cernobîl.
Cum arată locul astăzi
Totuși, puține sunt sursele ce vorbesc despre faptul că trei sferturi din continentul european a fost afectat de nivelul ridicat de radiații.
Un studiu publicat în 2010 afirmă că aproximativ un milion de oameni din diferite părți ale lumii au murit din cauza contaminării radioactive produse după accidentul de la centrala nucleară din Cernobîl.
Aproape un milion de morți
Numărul total al deceselor, la scară globală, măsurate în perioada 1986-2004, este de 985.000.
Conform datelor publicate de OMS și AIEA, numărul victimelor accidentului de la Cernobîl ar fi de aproximativ 9.000 de morți și 200.000 de bolnavi.
Cei afectați de radiații au murit, cel mai probabil, de forme de cancer. Specialiștii s-au îngrozit când au văzut că, din cauza radiațiilor, bebelușii se nasc cu grave malformații genetice. Animalele și plantele au suferit și ele mutații genetice, și parcă nimic nu a mai fost la fel.
Copil născut cu anomalie genetică gravă cauzată de radiații
Atunci, în perioada anilor 90, în toate țările europene s-a înregistrat un val puternic de cazuri de cancer și leucemie, mai ales în rândul copiilor și al vârstnicilor.
Medicii sunt de părere că acest fenomen a fost cauzat mai ales de nivelul ridicat de radiații, România fiind una dintre țările afectate. Spitalele primeau tot mai mulți pacienți bolnavi de cancer sau leucemie și aparent, nimeni nu înțelegea de unde provine această „epidemie”. Alții sunt de părere că urmele de la Cernobîl fac victime și azi.
Nu există studii recunoscute pe marginea acestui subiect, dar se pare că specialiștii au făcut o legătură cu incidentul de la Cernobîl.
Sursa: Agerpres, Daily Mail
Antena 1 și-a pregătit un program senzațional de Paște! Surprizele se vor ține lanț!... Unde te poți distra de 1 MAI la malul mării! Mare atenție la restricțiile de trafic...
