Poveşti pentru următorul secol - Conacul "Petre P. Carp", Sala Unirii, Centura de fortificaţii a Bucureştiului, Cinematograful Arta

Urmărește A1 pe Discover

Poveştile acestor clădiri sunt spuse din perspectiva relaţiei pe care le au în prezent cu comunităţile în care se află. Selecţia acoperă diversitatea stărilor de conservare, a proprietarilor, a localizării, a rolului istoric dar nu în ultimul rând a modului în care sunt privite de către oamenii din jurul lor.

Conacul Petre P. Carp , aflat pe lista monumentelor de patrimoniu, este în proprietatea moştenitorului familiei Carp, arhitectul Şerban Sturdza. Aici a locuit Petre. P. Carp, prim-ministru în două mandate şi unul din fondatorii asociaţiei culturale Junimea. În timpul epidemiei de febra tifoidă din Primul Război Mondial, conacul a fost transformat în spital. După retrocedarea conacului, a început restaurarea acestuia printr-un proces de „slow architecture”. Au fost deschise ateliere de manufactură destinate salvarii patrimoniului, denumite generic „Batem fierul la conac!”. Episodul spune pe scurt povestea trecutului conacului şi a modului în care în prezent este implicată atât comunitatea locală cât şi asociaţii internaţionale precum Les Compagnons du Devoir.

Sala Unirii din Alba Iulia a primit această denumire ca urmare a evenimentelor de la 1 Decembrie 1918. A fost, în acel moment, datorită dimensiunilor, singurul loc din oraş care putea să găzduiască Marea Adunare Naţională la care au paricipat cei 1228 de delegaţi ai naţiunii române. Construită în 1900, fusese folosită până la acea data ca loc de desfăşurare a festivităţilor şi recepţiilor armatei austro-ungare. Sala a trecut printr-o serie de transformări în ultimii o sută de ani iar în prezent se află în proces de resturare pentru prima dată după cincizeci de ani. În interiorul sălii pot fi văzute gravura cu Rezoluţia Unirii, picturile lui Pierre - Bellet cu domnitorii români şi aparatul de fotografiat al lui Samoilă Mârza. Sala a fost redeschisă publicului cu ocazia sărbătoririi Centenarului Marii Uniri, pe 1 decembrie 2018. Apoi ea a fost închisă pentru continuarea lucrărilor.

Prim-ministrul I.C. Brătianu a fost găzduit în Casa Levin din Lascăr Catargi (fostă Română), unde a locuit şi şi-a desfăşurat activitatea până în 1918. Aici Brătianu ţinea întâlnirile cu miniştrii români şi ai ţărilor aliate, cu lideri militari ai armatei române şi tot aici, doi ani mai târziu, au fost primiţi delegaţii de la Cernăuţi care aduceau actul unirii Bucovinei. Pe 2 noiembrie 1941 a fost inaugurat sediul postului de radio ”Moldova”, care din 1956 începe să transmită sub denumirea de Radio Iaşi. În perioada regimului lui Nicolae Ceauşescu, în 1985, posturile teritoriale de radio au fost închise. În casa din Lascăr Catargi au început să se facă monitorizări ale ”radio - independenţilor”. În noaptea revoluţiei din 21/22 Decembrie 1989, emisia a fost reluată. În 2009, activitatea a fost mutată în noul ”Bloc de producţie al Radio Iaşi”, construit în aceeaşi curte în care se află şi casa Levin. În prezent clădirea este parţial dezafectată şi mai găzduieşte doar echipamente vechi şi obiecte lăsate în urmă de cei care au lucrat aici.

Palatul Românul din Arad este o clădire în stil eclectic construită în secolul XIX. A fost reşedinţa lui Vasile Goldiş, redacţia ziarului Românul şi Intitutul tipografic ”Concordia”. Vasile Goldiş a fost unul din artizanii Marii Uniri, redactând şi publicând în ziarul Românul, al cărui director era Convocatorul Adunării Naţionale de la Alba Iulia. Pe 1 decembrie 1918 a citit în faţa „Măritei Adunări Naţionale”, Rezoluţia Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, rezoluţie al cărui autor era chiar el. În prezent în cateva din încăperile din Palatul Românu se află Muzeul Memorial Universitar Vasile Goldiş inaugurat la iniţiativa privată a Universităţii de Vest ”Vasile Goldiş” din Arad. O altă parte a spaţiilor din clădire sunt folosite ca locuinţe şi ca sedii pentru activităţi comerciale.

Între 1884 şi 1899, autorităţile au construit în jurul Bucureştiului o Centură de fortificaţii care să apere oraşul în cazul unei invazii armate. Această centură cuprinde, în total, optsprezece forturi şi optsprezece baterii (redute), construite pe baza planurilor inginerului belgian Henri Alexis Brialmont (care proiectase anterior şi fortificaţiile oraşelor Anvers şi Liege). În prezent, majoritatea forturilor sunt abandonate, se află într-o stare avansată de degradare sau au fost transformate în depozite. În ultimii ani, acestea au intrat în atenţia publicului şi sunt vizitate în grupuri organizate. Unul dintre cele mai vizitate forturi este Fortul XIII Jilava. Acesta a servit drept închisoare încă din perioada interbelică şi se află, actualmente, în administrarea penitenciarului cu acelaşi nume.

Casa Memorială "Iuliu Maniu" este, în prezent, în proces de renovare, iar fondurile necesare provin, în special, din donaţii.

Cinematograful Arta din Cluj-Napoca este cel mai vechi cinematograf funcţional din România. A fost inaungurat sub denumirea de cinematograful Universităţii în 1913 în clădirea de raport denumită Palatului Sebestyen într-o perioadă de dezvoltare urbanistică şi de expansiune a industriei cinematografice. În perioada primului Război Mondial era proiectat un alt film în fiecare zi a săptămânii şi a fost închis doar pentru două săptămâni pentru economisirea resurselor. În prezent cinematograful a redevenit independent şi se află în proces de restaurare.

Sursa : news.ro