Urmărește A1 pe DiscoverParticiparea României la eveniment reprezintă nu doar relansarea şi intensificarea legăturilor culturale româno-germane, ci şi dezvoltarea de proiecte şi colaborări pe termen lung, în toate domeniile culturale şi academice.
,,Zoom in România" este mottoul sub care, la standul României (Hala 4, E501), în spaţii consacrate dezbaterilor, precum Forum Ost-SudOst şi Cafe Europa, dar şi în alte locaţii cunoscute din Leipzig, vor avea loc peste 60 de evenimente ce promovează autorii români contemporani.
,,Promovarea culturii române în spaţiul cultural german este o activitate importantă pentru Institutul Cultural Român. Suntem prezenţi aici de ani de zile, prin Institutul Cultural de la Berlin, cu film românesc, artă, cultură patrimonială, literatură, teatru, muzică, conferinţe şi cu alte evenimente reprezentative pentru cultura românească. Pentru noi, Târgul de carte de la Leipzig reprezintă o oportunitate excepţională de promovare a literaturii române contemporane. Am finanţat direct traducerea unor cărti publicate la edituri germane, astfel că, în acest an, standul României poate prezenta un număr record de apariţii, în limba lui Goethe, ale unor creaţii româneşti.Astfel, până la debutul ediţiei din acest an a târgului, au apărut şi continuă să apară traduceri din literatura română, într-un număr total de peste 40 de titluri. Pentru a completa oferta culturală a României ca ţară invitată la târg organizăm evenimente culturale conexe în locaţii reprezentative din Leipzig", a declarat Mirel Taloş, vicepreşedinte ICR.
,,Partea leului" revine literaturii române contemporane, cititorul german având ocazia să descopere sau să redescopere autori precum Gabriela Adameşteanu, Stefan Agopian,Lavinia Branişte, Denisa Comănescu, Rodica Drăghincescu, Florin Lăzărescu,Cătălin Mihuleac, Ioana Nicolae, Doina Ruşti, Robert Serban, Iulian Tănase, Călin Torsan, Cosmin Manolache, Matei Vişniec sau Varujan Vosganian.
Majoritatea evenimentelor se vor axa pe promovarea acestor noi apariţii, sprijinite de Centrul Naţional al Cărţii din cadrul Institutului Cultural Român.
Nu lipsesc nici clasicii, în două noi traduceri: Caragiale va fi prezent cu nuvelele şi schiţele sale, intitulate, de această dată, Humbug und Variationen / „Mofturi si variaţiuni”, în traducerea Evei Ruth Wemme, iar „Pădurea Spânzuraţilor” a lui Liviu Rebreanu va reapărea în germană, după mai bine de 50 de ani, în tălmăcirea scriitorului şi criticului literar sas Georg Aescht.
Un alt domeniu este cel al non-ficţiunii, în care vor fi prezentate volume de istorie (Coriolan Horatiu Opreanu şi Gheorghe Iacob), filozofie (Lucian Blaga), politologie (Daniel Barbu, Julia Richter, Larisa Schippel), eseuri (Andrei Cornea) şi imagologie (Melinda Mitu, Sorin Mitu).
Participarea României la Târgul de Carte din Leipzig nu va avea doar o componentă literară, prin prezenţa unui număr mare de scriitori români ai momentului, ci şi una interdisciplinară, prin programul conex de evenimente pe care ICR Berlin îl organizează, în colaborare cu Ministerul Culturii şi cu Ambasada României, pe durata târgului.
Un eveniment important va fi spectacolul-lectură ,,Graniţa-n raniţă", cu Hertha Müller şi Ada Milea, la Schauspielhaus, joi, maratonul de poezie "Lumea privită printr-un vers", precedat de un moment de art performance susţinut de Saşa Liviu Stoianovici, de la Galeria Kub, vineri, concertul Balkan Taksim, sâmbătă şi masa rotundă despre viitorul traducerilor literare, duminică.
Conceptul întregului program aparţine Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, în colaborare cu Ambasada României în Germania, Institutul Cultural Român de la Berlin, Târgul Internaţional de Carte din Leipzig, Muzeul Naţional al Literaturii Române, Primăria Municipiului Bucureşti, Traduki şi Asociaţia Editorilor din România.
Cu o tradiţie de peste patru secole, Leipziger Buchmesse reprezintă unul din cele mai vechi şi mai mari târguri de profil din lume şi unul din cele două târguri majore de carte din Germania, alături de cel de la Frankfurt. Este o platformă unanim recunoscută, de promovare a noilor apariţii şi de întâlnire între editori, autori, ilustratori de carte şi publicul larg. Anual, statutul de invitat de onoare revine câte unei ţări şi unei culturi, care ajung astfel în atenţia publicului german şi internaţional. România primeşte, pentru a doua oară, statutul de ţară invitată de onoare, prima dată fiind în anul 1998.
