Teatrul Bulandra are in repertoriu, din 14 ianuarie 2011, inca un spectacol regizat de Yuri Kordonsky. Aducerea la rampa aici a celui de-al cincilea titlu in aproape zece ani (plus alte doua - la Catedra de Teatru UNESCO Sinaia - Busteni si la Teatrul National din Bucuresti) este un moment important, dat fiind ca montarile sale au viata lunga si mare succes la public.
Noua creatie - "Ingropati-ma pe dupa plinta" - este o adaptare a nuvelei omonime scrise de autorul rus contemporan Pavel Sanaev. Protagonisti: Mariana Mihut si Marian Ralea. Despre acest spectacol si despre arta teatrului, in interviul acordat Jurnalului National de carismaticul regizor: un artist profund, scolit la Sankt Petersburg, care se simte minunat atat in America, atunci cand e in mijlocul studentilor, cat si in Romania, atunci cand lucreaza cu actori profesionisti.
Jurnalul National: Acest al saptelea spectacol pe care l-ati montat in Romania - "Ingropati-ma pe dupa plinta" dupa Pavel Sanaev - are la baza un text contemporan scris in 1994, dar a carui traiectorie tine de amintirile unui copil la varsta de noua ani, in 1980. Prin ce poate interesa nuvela lui Sanaev pe care ati dramatizat-o si ati montat-o?
Yuri Kordonsky: Intr-adevar, este vorba de anul 1980, cand s-au desfasurat Jocurile Olimpice la Moscova; cand a murit Vladimir Visotki. Asa a fost scris textul, iar eu nu l-am schimbat, atunci cand am facut adaptarea. M-am gandit ca este o simpla coincidenta cu aceste evenimente, pentru ca nuvela nu are vreun substrat politic. Autorul scrie despre oameni simpli care traiesc intr-un mic apartament dintr-un bloc mare, inalt. Exista senzatia timpului si o mare distanta intre marea propaganda, care a existat si aici, in Romania, la acea vreme, si viata simpla a oamenilor simpli. Dar numai la nivelul unor senzatii, a unor adieri, caci istoria nu influenteaza direct.
Este textul unui scriitor care e si actor, si regizor, si scenarist, si traducator si asa mai departe. Ati avut mult curaj atunci cand ati hotarat sa dramatizati nuvela si sa puneti textul in scena, cu atat mai mult cu cat au fost variante teatrale in Rusia si chiar s-a turnat si un film, avand la baza "Ingropati-ma pe dupa plinta"?
Nici o clipa nu am avut vreo temere. In primul rand, Sanaev a scris un scenariu dupa aceasta nuvela, dar filmul nu s-a facut niciodata. Filmul cu acelasi titlu a fost realizat pe scenariul altcuiva si regizat de altcineva. A fost un mare conflict intre Sanaev, care nu a acceptat filmul, si producatorii peliculei. In film este vorba despre altceva, decat in carte.
Citeste interviul integral pe jurnalul.ro
Foto: Jurnalul National
