Pentru că depind direct de data Paștelui, ele nu au o dată fixă. Această sărbătoare se schimbă de la an la an, după un calcul bine stabilit.
Regula după care este calculată data Paștelui a fost stabilită încă din anul 325, la Sinodul de la Niceea.
Pe ce dată pică Floriile în 2026
În perioada aceea, s-a hotărât ca Învierea Domnului să fie sărbătorită în prima duminică de după prima lună plină care urmează echinocțiului de primăvară.
Citește și: Lucruri inedite despre roșii. De ce sunt atât de iubite în întreaga lume și ce nu știai despre ele
Prin urmare, sunt luate în calcul două repere important. Este vorba despre echinocțiul de primăvară (considerat pe 21 martie), dar și prima lună plină de după această dată. Aceasta este numită și luna plină pascală. Pentru că fazele Lunii diferă în fiecare an, astfel și data Paștelui se modifică. Floriile au loc cu o săptămână înainte. De aceea, își schimbă la rândul lor data , arată Ziarulunirea.ro.
În 2026, Paștele ortodox va fi sărbătorit pe 12 aprilie. Acest lucru înseamnă că Floriile vor fi pe 5 aprilie.
Până în anul 1582 s-a folosit calendarul iulian. Tot atunci, Papa Grigore al XIII-lea a introdus calendarul gregorian. Totul, pentru a corecta diferențele acumulate față de anul astronomic. Calendarul vechi a rămas astfel în urmă. Reforma a readus echinocțiul la data de 21 martie.
Pe măsură ce timpul a trecut, calendarul gregorian a fost adoptat în tot mai multe țări. În România, Biserica Ortodoxă a trecut la calendarul îndreptat în 1924. Totuși, pentru a păstra unitatea în lumea ortodoxă, s-a stabilit în 1927 ca Paștele să fie calculat în continuare după pascalia stilului vechi, astfel încât toate Bisericile Ortodoxe să îl sărbătorească în aceeași zi.
Semnificația Duminicii Floriilor
Floriile marchează momentul intrării lui Iisus Hristos în Ierusalim. Potrivit relatărilor din Biblie, Iisus Hristos a fost întâmpinat de lumea adunată cu ramuri de măslin și cu strigăte de „Osana!”. Acesta a fost semnul recunoașterii sale drept Mesia. În loc să intre triumfal, ca un conducător pământesc, Iisus a ales smerenia, venind călare pe un asin.
Citește și: Ouă vopsite cu sfeclă roșie. Metoda simplă pentru ouă vopsite natural
Floriile deschid astfel Săptămâna Mare, cunoscută și ca Săptămâna Patimilor. Este o sărbătoare cu o semnificație aparte. Pe de o parte, este o zi luminoasă, de bucurie. Pe de altă parte, marchează începutul unei perioade de reculegere și pregătire pentru Înviere.
În România, Floriile aduc cu sine și numeroase tradiții. Credincioșii merg la biserică pentru a participa la slujbă și pentru a sfinți ramuri de salcie. Acestea țin locul ramurilor de măslin din Țara Sfântă.
Una dintre legende spune că salcia ar fi ajutat-o pe Maica Domnului să treacă un râu. Drept răsplată, aceasta a fost sfințită. După ce slujba se sfârșește, crenguțele sunt duse acasă. Sunt așezate la icoane, la ferestre sau la porți. Sunt considerate protectoare împotriva relelor și a bolilor.
În unele zone, fetele nemăritate pun ramuri de salcie sub pernă. Speră astfel că își vor visa ursitul, adică bărbatul cu care se vor căsători. Tot din bătrâni se spune că vremea din Duminica Floriilor arată cum va fi vremea de Paște.
De asemenea, în această zi este dezlegare la pește. De asemenea, masa are și ea un caracter mai festiv. În tradiția populară, sărbătoarea mai este numită și „Nunta urzicilor”. Urzicile înfloresc și nu mai sunt bune de mâncat după această perioadă.
Ramurile sfințite se păstrează tot anul în gospodărie și nu se aruncă decât atunci când sunt înlocuite cu altele noi, la Floriile următoare. Se crede că ele apără casa de furtuni, grindină și trăsnete.
