- MAREA PREMIERĂ Te Cunosc de Undeva! Vezi ce surprize ți-am pregătit AZI de la ora 20:00, pe Antena 1 și în AntenaPLAY
- Chefi la cuțite, sezonul 15 - din 10 martie, pe Antena 1 și în AntenaPLAY
"Hai, mai, rog eu sa va potoliti! Nu mai poate intelege om cu om din voi! Va iubiti ca mata cu soarecul. Ce naiba, am musterii de vaza, nu stiti decat a va certa!" A mai spus replica asta de 2.000 de ori. Si de 2.000 de ori nu l-au ascultat. Asa fac de fiecare data: Macedonski si cu manzul ala tanar, Cincinat Pavelescu, pe de o parte, Cosbuc si Vlahuta, pe de alta. Ca unii n-au masa mai buna, ca altii vad soarele in fata, ca altii... "Papa" Kubler nu mai poate. "Jur ca o inchid de tot! La balamuc ma bagati voi, la balamuc!".
Deschisese cafeneaua la catul de pe pamant al Hotelului Imperial, la 1868. Vedere buna, cu vad, pe Podul Mogosoaiei, in centru. Vara, scoatea trei - patru mese la aer, era buluc. Incepusera sa-i calce pragul scriitori de seama: Alecsandri, Eminescu, conu Iancu Caragiale. Kubler isi tusina mustata si-si amintea...Nenea Iancu bause doi tapi de bere. Nu se luase, da era cu fum la tample. Atunci, cat s-a dus baiatu s-o aduca pe a treia, a scris "Caldura mare!"...Ce baieti...
Acu' aparusera astia tineri, cu curentele lor literare. Ma rog, nu se baga, nu-l interesa ce sunt alea, da parca prea puneau mult suflet. Macedonski ii avea pe unii, Cosbuc si Vlahuta, pe ceilalti. Se lua in baza din orice: ca nu-i masa buna, ca unii au priveliste mai clara, ca..."Poetul rondelurilor" era in trupa cu Alecsandri cel batran, cu Trraienica Demetrescu, cu Fane Petica, cu Duiliu Zamfirescu. Aici, la o masa, pusesera la copt Literatorul, pe la 1880. Cu semanatorism, cu traditiile pasoptistilor. O cotisera apoi, facusera un talmes-balmes, un Turn Babel: cand instrumentalism, cand neoromantism, cand parnasianism.
Conu Cosbuc fierbea. Suda cafea de la cafea, Vlahuta facea la fel pe bere si gandeau. Cu voce tare. "Astia cu masa mai buna au ziar. Noi de ce n-am avea?" Literatorul nu "esea de supt tipar" constant, mai dadea sirateuri, asa ca loc era. Pe la inceput de decemvre 1901, au scos. I-au zis "Samanatorul". Acum, nu mai conta ce masa primesc ori pe cine servea "papa" primul: toti aveau foaie, toti citeau propriul ziar.
De certat, au continuat sa se certe. Acolo, in cafenea. Kubler ii ameninta, da-i si placea. Toate creierele urbei se adunau aici, la el, la o "turceasca" ori o "havana". Semanatorul a mers snur pana la 27 iunie 1910. Literatorul, cu intermitente, s-a sfarsit odata cu Primul Razboi Mondial. Cafeneaua a mai stat in picioare pana in 1939, cand a cazut, alaturi de Hotelul Imperial...
