Studiu: Sub 80% dintre persoanele infectate cu SARS-CoV-2 prezină anticorpi detectabili (P)

Încă de la primele cazuri de infecție COVID-19, se depun eforturi consistente pentru a dezvolta un vaccin și a identifica un tratament general valabil, dar și pentru a întelege complet cum funcționează virusul SARS-CoV-2 și cum răspunde organismul uman la el.

Publicat: Luni, 23 Noiembrie 2020, 20:01 | Actualizat: Marti, 24 Noiembrie 2020, 11:45

Galerie de imagini

Imunitatea dezvoltată de pacienți rămâne momentan o cale importantă pentru a măsura recuperarea și rezistența la virus

În timp ce oamenii de știință lucrează din greu pe mai multe fronturi, imunitatea dezvoltată de pacienți rămâne momentan o cale importantă pentru a măsura recuperarea și rezistența la virus.

Rețeaua de sănătate REGINA MARIA a lansat în august un studiu pentru a investiga răspunsul imun al pacienților infectați cu noul coronavirus, prin aplicarea informațiilor internaționale și contextulizarea acestora la nivel local.

„Memoria” organismului este un element fundamental pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, la fel cum se întâmplă cu răspunsul imun al pacienților în alte afecțiuni dezvoltate în urma infectării cu diferite tipuri de viruși. Când vorbim despre imunitate, ne referim la posibilitatea de a genera un răspuns imun care ne protejează. Și acest răspuns poate fi sau nu de lungă durată.

Noul sezon Chefi la cuțite a început în AntenaPLAY ▶️ Vezi acum primele episoade disponibile

Primele cazuri de reinfectări cu COVID-19 ne-au adus în punctul în care este important să știm cât timp suntem protejați de acest virus și cum evoluează în continuare.

Obiectivul studiului: Cum se comportă organismul după infectarea cu SARS-CoV-2?

„Există agenți patogeni care nu stimulează producția de anticorpi și un episod de boală nu ne asigură imunitate împotriva lor. Ei «păcălesc» sistemul imun, iar acesta nu îi detectează ca particule străine pentru ca apoi să-i elimine, așa cum este învățat organismul nostru. Un astfel de agent patogen este virusul HIV, care «se deghizează» și reușește astfel să ajungă în interiorul celulelor umane. În cazul noului coronavirus, nu se cunoaște foarte bine mecanismul prin care invadează organismul și, de aceea, el trebuie studiat în continuare pentru a vedea de ce unii bolnavi nu produc anticorpi”, declară Dr. Andreea Alexandru,medic primar medicină de laborator, director medical Divizia Laboratoare Clinice REGINA MARIA.

Intervin așadar mai multe întrebări legate de modul în care se comportă în prezent organismul după infectarea cu noul coronavirus, cum funcționează și cât timp suntem protejați de o a doua infectare. De aceea, Rețeaua de sănătate REGINA MARIA a desfășurat un studiu în perioada august – septembrie 2020, pentru a afla mai multe despre impactul virusului asupra unei persoane care s-a vindecat de infecție, prin urmărirea răspunsului imun al pacienților afectați de virus.

Care este proporția pacienților infectați cu COVID-19 care au dezvoltat anticorpi?
Cum variază răspunsul imun de la o persoană la alta, în funcție de momentul testării anticorpilor?

Metodologie studiu:

Durată: august – septembrie 2020
Locație: București, Cluj
Număr de participanți: 239 pacienți testați pozitiv la coronavirus până la data de 31 iulie

Un procent de 79% dintre persoanele infectate cu SARS-CoV-2 au prezentat anticorpi detectabili la momentul testării

Pacienții care au făcut parte din studiul REGINA MARIA au fost testați pentru anticorpi într-un interval mediu de timp de 43-56 de zile de la primirea rezultatului pozitiv la testarea RT-PCR. Aceștia au avut forme ușoare, moderate, severe sau au fost asimptomatici.

Recomandari A1

Cine este văduva lui Gabriel Cotabiță. Alina era cu 27 de ani mai tânără decât regretatul artist

Horoscop weekend 23- 24 noiembrie 2024. Ce zodii sunt binecuvântate de Univers în aceste două zile

Alegeri prezidențiale 2024. Cele mai noi informații despre primul tur de vot

Cele mai noi stiri

”Sistemul imun va lupta mereu împotriva a tot ceea ce este non-self (nu este propriu organismului) în diferite moduri, cu diferite arme. Unele dintre acestea arme se cheamă anticorpi. Aceștia sunt de tip IgM și sunt produși în faza acută a unei boli, în medie, în primele două săptămâni de la întâlnirea organismului cu “inamicul“, în acest context cu virusul CoVID-19, și de tip IgG, produși după 2 săptămâni de la momentul infectant, în perioada de refacere/convalescență. Organismul are nevoie de aceste săptămâni pentru a mobiliza resursele și sistemele implicate în producerea acestor Anticorpi (“o armată de soldați bine instruiți să recunoască un anumit tip de inamic și să lupte cu el“)”, completează Dr. Andreea Alexandru.

Pe măsură ce numarul de zile de la testarea RT-PCR crește, scade numărul pacienților care prezintă anticorpi. Pacienții testați în medie la 56 de zile au probabilitate mai mare de a avea anticorpi detectabili, în timp ce pacienții stestați în medie la 80 de zile au avut o probabilitate mai mare să obțină un rezultat negativ.

Studiul REACT-2, condus de Echipa Imperial College din Londra, a confirmat o scădere de 26% a nivelului de anticorpi la 3 luni de la infectare, după testarea a 350.000 de pacienți.

Longevitatea răspunsului la anticorpi este încă departe de a fi confirmată în parametri exacți, dar, conform datelor Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), în general anticorpii împotriva coronavirusurilor au durată mică de viabilitate și protecție (interval mediu de 12 - 52 săptămâni de la apariția simptomelor) și pot sa apara cazuri de reinfectare. Aceeași sursă ne spune că nivelurile de anticorpi IgG ale SARS-CoV-2 pot rămâne prezente pe parcursul a șapte săptămâni sau, cel puțin în 80% din cazuri, până în ziua 49.

Cazurile grave de COVID-19 par să fie mai bine protejate de reinfectare decât cele ușoare

La prima vedere, putem fi sceptici în legătură cu acest aspect, dar știați că nivelul de severitate al formei de COVID-19 este direct proporțional cu creșterea numărului de pacienți care prezintă anticorpi? Datele REGINA MARIA ne arată faptul că, in grupul studiat, pacienții care au avut o formă asimptomatică sau ușoară, cu simptome minime, au prezentat anticorpi într-o proporție mai mică decât pacienții care au avut forme moderate sau severe.

De la începutul pandemiei, King's College London a urmărit răspunsul anticorpilor la pacienți și lucrători din domeniul sănătății în cadrul primului studiu longitudinal de acest gen. Din acest studiu a reieșit faptul că pacienții care au avut forme severe, suferind de febră sau probleme respiratorii timp de câteva săptămâni, au dezvoltat anticorpi în număr mai mare față de cei cu simptome ușoare. Studiul REGINA MARIA confirmă și acest aspect, analizat local: asimptomaticii au dezvoltat anticorpi în proporție de doar 68%, față de 89%, cât este procentajul de pacienți cu anticorpi dintre cazurile severe.

Vârsta este un factor de risc pentru cazurile grave de îmbolnăvire cu COVID-19

Datele de la REGINA MARIA indică un risc crescut de a dezvolta o formă moderată/ severă de COVID-19 pentru pacienții cu vârsta peste 59 de ani. Organizația Mondială a Sănătății a tras un semnal de alarmă referitor la faptul că virusul provoacă o rată mai mare a mortalității la adulții în vârstă, cât și la cei care prezintă comorbidități precum hipertensiunea, bolile cardiovasculare, diabetul, bolile respiratorii cronice și bolile renale cronice.

Grupele de vârstă sub 20 de ani și peste 50 de ani prezintă anticorpi într-o proporție mai mare

Studiul REGINA MARIA mai relevă un aspect important: dacă toti tinerii sub 20 de ani testați în studiu au prezentat anticorpi după infectare, curba de pozitivitate post-infectare decelerează în segmentul 20-50 de ani, revenind apoi la niveluri înalte de pozitivitate, pe măsură ce vârsta pacienților începe din nou să crească. De ce se întâmplă acest fenomen? Cercetătorii încă studiază mecanismele umane care generează comportamentul, însă informația este esențială și acum, în managementul pacienților de către sistemul de sănătate.

Imunizarea la virus: de grup sau individuală?

Guvernele fiecărei țări au adoptat măsurile pe care le-au considerat necesare, local. Cazul special al Suediei a ridicat multe semne de întrebare când, la debutul pandemiei, la recomandarea principalului epidemiolog Dr. Anders Tegnell, a mizat pe imunitatea ”de grup”. Recent însă, acesta a declarat că această metodă s-a dovedit ”inutilă și imorală”, iar țara a instituit primele măsuri regionale, după înregistrarea unor niveluri record de infectare.

Principalul expert epidemiolog al guvernului american, Dr. Anthony Fauci declară că în SUA, unde curba cazurilor de infectare a crescut exponențial odată cu pandemia, este improbabil să se atingă imunitatea „de grup” curând.

Imunitatea colectivă este un subiect intens dezbătut în contextul epidemiei de coronavirus, însă ne oferă soluții: „Nu cred că o vom putea eradica. Poate că nu vom elimina complet virusul, dar dacă este redus la un nivel scăzut și suficientă populație este protejată – fie printr-un vaccin, fie prin imunizare după vindecare – atunci nu se vor mai forma focare”.

Atâta vreme cât cercetările continuă, singura cale de protecție împotriva virusului rămâne prevenția în comportamentul social. Între timp, studiul imunizării pacienților după infecția SARS-CoV-2 continuă, contribuind la efortul general de găsire a unor soluții și răspunsuri științifice concrete.

Bibliografie:

Home Lifestyle Health Studiu: Sub 80% dintre persoanele infectate cu SARS-CoV-2 prezină anticorpi detectabili (P)