Jules Verne, geniu creator sau clarvăzător? ”Nu poate fi o coincidență!”
Jules Verne s-a născut pe 8 februarie 1828, dar a scris cărți care descriu foarte amănunțit tehnologia zilelor noastre. Nu puțini s-au întrebat dacă este vorba de imaginația unui geniu sau de clarviziune.
Publicat: Vineri, 08 Februarie 2019, 09:40 | Actualizat: Marti, 12 Februarie 2019, 15:34Jules Verne s-a născut pe 8 februarie 1828, dar a scris cărți care descriu foarte amănunțit tehnologia zilelor noastre. Nu puțini au fost cei care s-au întrebat dacă este vorba de imaginația unui geniu sau de clarviziune.
Cărțile scrise de Jules Verne sunt și astăzi un mister, un mare de semn de întrebare pentru foarte mulți oameni. Creatorul unora dintre cele mai apreciate aventuri din toate timpurile s-a născut în urmă cu aproape două sute de ani, însă a surprins în detaliu invenții ce aveau să ia naștere mult mai târziu. Operele sale au revoluţionat ştiinţa, a scris despre viitor, spaţiu, aer, călătoria în adâncurile mării și nu numai.
Jules Verne, cărți de geniu sau clarviziune?
În vremea lui Jules Verne, călătoriile pe lună erau de domeniul fantasticului. Cu toate acestea, scriitorul francez a surprins prin acuratețea cu care a descris procesul. În cartea sa, „De la Pământ la Lună”, scrisă în 1865, Jules Verne utilizează calcule de o precizie care uimește și astăzi.
Peste ani, comandantul primei nave care a dat ocolul Lunii, Frank Borman, i-a scris nepotului lui Jules Verne:
”Nu poate fi o coincidență. Capsula noastră avea 9.000 de kg și era din aluminiu. Avea 4 metri înălțime și am decolat la doar 100 de mile de locul din care personajele lui Verne și-au luat și ele zborul. Am aterizat la doar două mile și jumătate de zona unde ”actorii” lui Verne au revenit pe Pământ, în oceanul Pacific”.
Materialul din care este construită capsula care-i transportă pe oameni spre Lună este aluminiul, un material extrem de comun astăzi, dar extrem de rar la acea vreme. Mai mult, procedeul modern de fabricare a aluminiului a fost pus la punct la 20 de ani după apariția romanului!
Tot în romanul „De la Pământ la Lună”, Jules Verne vorbește despre „proiectile” care erau folosite pentru a transporta pasagerii pe Lună. Acestea erau ataşate la „tunuri uriaşe” care când erau trase ajutau „proiectilul” să învingă forţa gravitaţiei, scriitorul folosind de obicei descrieri destul de detaliate ale tehnologiei imaginate în cărţile sale. Acum există modulele lunare, cu care NASA a reuşit să ajungă pe Lună. Aceste capsule în care stau membrii echipajului sunt ataşate la rachetele care le propulsează şi le transportă la destinaţie, exact cum îşi imaginase sciitorul francez acum aproape 200 de ani.
Nautilius, submarinul din cartea lui Jules Verne, imaginea tehnologiei ce avea să apară peste un secol
În cartea sa - 20.000 de leghe sub mări, scrisă în 1869, Jules Verne îl prezintă pe Căpitanul Nemo străbătând oceanele lumii la bordul unui submarin electric gigant, Nautillus. Submarinul avea săli luxoase şi era alimentat cu energie electrică. În 1964 a fost construit acest submarin, Alvin, care, deşi mult mai mic, putând găzdui doar 3 persoane, funcţionează pe un principiu similar, fiind alimentat cu baterii.
Emisiunile de ştiri, anticipate cu trei decenii înainte
Într-un articol intitulat „În anul 2889”, scris de Jules Verne în anul 1889, era descrisă presa viitorului. În locul clasicelor ziare, abonaţii vizionau un program în care reporterii discută cu oamenii de ştiinţă şi cu politicienii despre cele mai importante evenimente ale zilei.
În 1920, după 30 de ani de la momentul în care scriitorul a descris această formă de de mass media, a fost difuzat primul program de ştiri televizate.
Jules Verne, cărți ce ne-au cucerit copilăria
Cărțile lui Jules Verne, care au făcut istorie mai târziu, au început să vadă lumina tiparului în 1863, când Pierre-Jules Hetzel, unul dintre cei mai importanţi editori francezi, i-a publicat primul roman, „Cinci săptămâni în balon”, al cărui succes a dus la semnarea unui contract de 20 de ani, pentru o serie de „Călătorii extraordinare”.
Această serie a cuprins 44 de romane science-fiction şi de aventură semnate de Jules Verne. Hetzel l-a ajutat pe scriitor să-şi îmbunătăţească lucrările, care până atunci au fost respinse de alţi editori pe motiv că „sunt prea ştiinţifice”. Printre acestea se vor număra:
- „Cinci săptămâni în balon” (1863),
- „2.000 de leghe sub mări” (1869),
- „Călătorie spre centrul Pământului” (1864),
- „De la Pământ la Lună” (1865),
- „Copiii căpitanului Grant” (1867),
- „În jurul Lunii” (1870),
- „Ocolul Pământului în 80 de zile” (1873),
- „Insula Misterioasă” (1874).
Jules Verne, aventurile unei vieți sau viața unor aventuri
Jules Verne este creatorul unor aventuri ce depășeau imaginația, dar și omul care și-a transformat viața într-o aventură.
Jules Verne s-a născut într-o zi de 8 februarie (1828), la Nantes, în Franța, pe o mică insulă artificială de pe Loara. Orașul-port era locul ideal în care un tânăr visător se putea forma ascultând poveștile extraordinare ale marinarilor și exploratorilor. După cum chiar el spunea, mama sa era cea care avea o imaginație și mai bogată decât a lui.
Fascinat de geografie și matematică, Jules Verne a fost printre primii care s-a îmbarcat, dornic să fie cronicar al viitorului. Într-o epocă în care savanții abia făceau experimente cu motoare, elice și electricitate, el schița deja mașinăriile ce vor apărea abia peste zeci de ani.
La vârsta de 12 ani s-a îmbarcat clandestin pe o navă care pleca în India. Prins de tatăl său, a fost aspru pedepsit, moment în care a făcut celebra afirmaţie: „De acum voi călători doar în imaginaţia mea”.
Succesul literar pe care l-a cunoscut pare să-i fi adus lui Jules Verne nu doar o situație fianciară bună, dar și liniște în viață, pentru că soția a devenit mândră de el. Acela a fost momentul în care scriitorul a putut să își cumpere o ambarcațiune cu care deseori evada în larg.
Ultimii ani de viață ai lui Jules Verne nu au fost însă deloc ușori. În 1900 suferea deja de trei afecțiuni: cataractă, diabet și un picior șchiop. Pe 24 martie 1905 a trecut la cele veșnice, la 77 de ani.
Surse: Science Channel, National Geographic, descopera.ro, istorie-pe-scurt.ro