Aceștia au redus estimarea de creștere a PIB pentru 2020 de la 3,5% la 3%, România fiind astfel lovită mai dur față de Cehia, Ungaria și Polonia. O creștere de numai 3% ar fi cel mai redus avans anual al PIB pentru România începând din 2012, perioadă în care economia își revenea din recesiunea determinată de criza din 2008-2010.
Printre sectoarele unde va fi resimțit puternic impactul coronavirus sunt exporturile, dependente de state precum Germania și Italia, dar și serviciile, printre care și turismul, relevă date analizate de Profit.ro.
Avansul economic în România și Cehia va fi afectat nu doar din cauza problemelor declanșate de noul coronavirus (Covid-19), ci și de producția industrială, aflată pe o traiectorie descendentă încă înainte de extinderea epidemiei în afara Chinei. Grupul bancar austriac are afaceri într-un număr mare de țări din Europa Centrală și de Est, iar pe piața locală deține Banca Comercială Română (BCR).
Coronavirusul a ieftinit motorina și benzina! Un plin de benzină ne costă cu 7 lei mai puţin
"Ca urmare a răspândirii rapide a COVID-19 în Europa, vom revizui în scădere cu circa 0,3 puncte procentuale, spre 2,6%, rata de creștere economică estimată pentru Europa Centrală și de Est, revizuirile negative variind de la 0,3 pp pentru Cehia, Ungaria și Polonia până la 0,5 pp în cazul României sau chiar peste în cel al Croației. Europa Centrală și de Est este, evident, mult mai integrată cu restul economiei europene și mult mai expusă la riscuri decât a fost la momentul la care a izbucnit virusul în China", atenționează analiștii Erste.
În final, însă, costurile economice ale coronavirus vor depinde puternic de cât de repede vor reuși țările să oprească răspândirea virusului și să limiteze panica. Astfel, costul economic final “va depinde în mare măsură de cât de rapid reușesc țările să limiteze răspândirea virusului și să reducă factorul de teamă. Dacă răspândirea nu este limitată în viitorul apropiat, am putea observa scăderea suplimentară a activității economice pe plan global, care s-ar putea traduce într-o încetinire și mai mare a creșterii în ECE”, potrivit Erste.
"Cererea mai slabă la nivel global va avea consecințe economice asupra economiilor din Europa Centrală și de Est, mai ales asupra celor mai deschise. Valoarea adăugată local în exporturi variază între 27% și 44% pentru țările ECE, cu cel mai ridicat nivel în Slovacia, Ungaria și Cehia, iar cel mai scăzut în România. Cea mai importantă intrebare pentru importatori este amploarea șocului, precum și posibilitatea impactului asupra forței de muncă și a bunurilor intermediare, cauzate de eventuale măsuri de carantină și de durata acestora. Dacă situația în ce privește coronavirusul se calmează în următoarele luni, sunt șanse mai bune pentru o revenire economică mai târziu în cursul anului. Prezența virusului în Europa va avea, în mod cert, un impact asupra cererii de consum în Europa Centrală și de Est, prin investiții mai reduse, reducerea încrederii consumatorilor și posibile măsuri de carantina, cu impact în principal asupra sectorului serviciilor", afirmă analiștii.
În ce privește sectorul turismului, impactul va fi determinat nu doar de dimensiunea acestuia în economie, ci și de factorii sezonieri.
"De exemplu, în timp ce turismul generează circa 18% din PIB în Croația, față de de sub 3% din PIB pentru cele mai multe state ECE, sezonul de vară reprezintă în Croația trei sferturi din înnoptări. Până la vară, sperăm că virusul nu va mai reprezenta o problemă. Dacă presupunem un declin de 20% al înnoptărilor în martie și aprilie din cauza temerilor, impactul negativ asupra Croației nu diferă prea mult de situația altor state ECE. Totuși, un impact negativ suplimentar ar putea fi cauzat de discounturile mai mari pentru vacanâele de vară, oferite ca urmare a rezervărilor inițiale mai slabe", potrivit Erste.
Cea mai slabă creștere economică pentru România din ultimii 8 ani
Pentru România, un avans PIB de numai 3% al fi cel mai redus începând din 2012, relevă datele INS. De asemenea, dacă economia ar crește cu doar 3%, ar putea pune probleme și bugetului de stat, pentru care planul de venituri a fost făcut la o creștere economică anticipată de Comisia Națională de Prognoză la 4,1%.
