Ministerul a aprobat cererea elevilor de a acorda feedback profesorilor. Fișa de feedback și metodologia de acordarea a acestuia rau deja publicate în Monitorul Oficial din 2021. În acest an au fost incluse și în Statutul Elevului.
Elevii au cerut asta Ministerului din dorința de a crea o cominitate mai solidă, mai eficientă și mult mai transparentă în privița cadrelor didactice.
Citește și: Anul școlar 2024-2025. La ce dată începe școala și câte zile de vacanță vor avea elevii
Dascălii vor putea fi notați de elevi din toamnă. Cum au reacționat cadrele didactice la această veste
Comunicarea dintre profesor și elev este deosebit de importantă în dezvoltarea celui din urmă, dar și pentru omul de la catedră.
Dascălul este, fie că cei din jur își dau sau nu seama, un exemplu pentru elevi, unul pozitiv sau negativ. Deși părinții și familia sunt în mare măsură formatorii celor mici, un rol important îl are și școala și, implicit, profesorii.
Părinții caută deseori feedbackul profesorilor în privința copiilor lor, iar comunicarea în sistemul de învățământ românesc se realizează în mare măsură în lipsa elevului - chiar dacă el este elementul principal.
Ministerul a aprobat cererea elevilor de a oferi și ei un feedback profesorilor de la clasă, în ciuda ”neajunsurilor” acestei măsuri. Neajunsuri pe care le expune chiar un dascăl cu experiență.
Trebuie menționat faptul că feedbackul acordat de elevi este anonim. Această măsură vine cu o sumedenie de avantaje, însă există și dezavantaje.
Corneliu Riegler, diriginte și profesor de Istorie la Colegiul Național Bilingv „George Coșbuc” din București, vorbește despre unele dintre acestea.
„Mi se pare o decizie foarte bună, mi se pare un lucru normal care trebuie să se întâmple. Eu, personal, fac asta din proprie inițiativă de mai bine de 30 de ani.
Citește și: Evaluarea Națională 2024 | Peste 7000 de elevi au lipsit de la proba scrisă la Limba și literatura română
Este foarte bine că există și o comunicare neoficială între profesori și elevi. Fiecare dintre noi ne putem mărturisi gândurile și opiniile fără teama de a fi sancționați. Anonim e perfect. Până la urmă, problema contează, nu cine o semnalează”, a declarat acesta, conform unei surse.
Corneliu Riegler aduce în discuție și riscurile acestei măsuri, precum un feedback pozitiv de la elevi atunci când profesorii nu își fac, de fapt, datoria:
„Vă spun sincer: aproximativ 75% dintre elevi apreciază un profesor care nu le predă nimic, în schimb le dă note de 10. E foarte important, prin urmare, felul în care se pune în aplicare o asemenea măsură, pentru că pot exista măsuri pozitive, dar felul în care sunt aplicate să fie exact pe dos. Măsuri care în teorie sunt corecte și bune, iar în practică sunt un eșec.”
„Spun asta pentru că am întâlnit tot felul de situații. În anumite chestionare mai specializate și mai elaborate am verificat pe de-o parte modul în care răspund elevii, problemele pe care le ridică, iar pe de altă parte am urmărit sinceritatea și atenția lor.
Citește și: Cele mai căutate licee din București. Cu ce medii de admitere au fost admiși elevii anul trecut
Știți ce am constatat? Că mulți copii nu înțeleg întrebările din chestionar, nu cunosc sensul anumitor cuvinte uzuale. I-am întrebat pe elevi dacă sistemul de evaluare de la orele de Istorie li se pare subiectiv sau obiectiv, iar unii nu știau ce înseamnă aceste două cuvinte. A trebuit să le explic.
Apoi, ca diriginte, i-am întrebat ce ar face dacă ar fi ei diriginte o săptămână. Majoritatea elevilor a răspuns că ar motiva toate absențele, că i-ar lăsa pe elevi să chiulească sau i-ar lăsa să facă ce vor ei”, a mai adăugat profesorul.
Astfel că, există riscul ca, în urma acestei măsuri, dascălii să facă un pas înapoi, să își impună să fie mai toleranți, lăsându-i pe elevi mai liberi: „Căci un dascăl neimplicat mulțumește pe toată lumea. Nu-l reclamă nimeni, cu toții sunt mulțumiți. S-ar putea instaura o teamă colectivă. Pentru a evita un feedback negativ care să le șifoneze statutul, imaginea, chiar cariera, mulți dascăli ar putea renunța la exigențe.”
Corneliu Riegler povestește o experiență personală când a primit un feedback negativ de la unul dintre elevi. Totodată, profesorul susține că fișele de feedback ar trebui gestionate în clasă, fără să fie nevoie de implicarea conducerii, deoarece lucrurile ar putea sta cu totul diferit în urma unei discuții libere.
„Am avut un elev care mi-a dat o bilă negră, să spun așa. În chestionar a notat că sistemul de evaluare al testele pe care le dau la clasă este unul subiectiv. Însă, eu dau doar teste grilă. Deci, ori e albă, ori e neagră. Subiectivismul nu-și are loc aici. Am constatat, ulterior, că fusese vorba despre o eroare, că elevul respectiv nu înțelesese termenul, nu știa ce înseamnă cuvântul subiectiv”, relatează acesta.
Nici părinții nu sunt cu totul în tabăra unei evaluări riguroase. Mai ales când elevii sunt în școala primară sau gimnazială, aceștia sunt învățați cu note mari, în timp ce tranziția la liceu le dă lumea peste cap. Frustrarea îi face să vadă în profesorii de liceu niște inamici, mai mult decât cadre didactice obiective, care lucrează zi de zi cu adolescenții lor.
„Să nu cădem însă în extreme! Pe vremea mea erau profesori care nu dădeau deloc note de 9 și 10. 10 era pentru Dumnezeu, 9 pentru profesor. Elevul nu putea lua, așadar, mai mult de nota 8.
Acum sunt profesori care dau numai note mari! Mai ales cei care predau la școala generală. Elevii vin din școala generală la liceu cu medii mari și foarte mari, iar apoi suferă un adevărat șoc.
Sunt unii cu 10 pe linie la Istorie însă, de fapt, ei sunt de nota 5. Iar părinții se supără când văd nivelul real al copiilor lor”, mai declară profesorul bucureștean.
Ce întrebări conține fișa de feedback
Pentru început, elevilor li se aduce la cunoștință ce reprezintă formularul respectiv, dar și de faptul că opinia lor este anonimă.
Aceștia trebuie să completeze numele profesorului pe care îl evaluează și disciplina pe care acesta o predă. Iar mai apoi trebuie să acorde o notă de la 1 la 5 la 16 afirmații despre profesorul respectiv, dar și despre propria muncă în raport cu disciplina respectivă.
1. Profesorul explică clar materia
2. Profesorul îmi explică modul în care să învăț mai eficient
3. Sarcinile de lucru la clasă sunt interesante
4. Profesorul încurajează participarea tuturor elevilor în cadrul orelor
5. Profesorul încurajează cooperarea între elevi
6. Mă simt motivat să particip la această disciplină
7. Profesorul folosește tehnologia digitală
8. Profesorul explică modul în care ești evaluat și criteriile de evaluare
9. Profesorul încurajează competitivitatea între elevi
10. Elevii sunt încurajați să își exprime ideile și opiniile
11. Atmosfera este plăcută în cadrul orelor
12. Mă simt în siguranță și confortabil la această oră
13. Profesorul ia în considerare și respectă Statutul elevului
14. Ritmul de parcurgere a materiei este potrivit pentru mine
15. Profesorul este interesat de starea mea de bine
16. Fac efort mare acasă pentru rezultate bune la această disciplină.
În formularul respectiv, elevii găsesc și un câmp special pentru răspunsuri deschide, pentru ocaziile în care doresc să se exprime liber în scris despre problemele pe care vor să le ridice în privința materiei respective sau a modului în care este predată. Primul este: „Mi-aș dori ca la această disciplină să…”, iar al doilea: „Dacă ar fi să spui profesorului un gând după acest semestru, care ar fi acesta?”
Totodată, la finalul formuarului, elevii trebuie să noteze procentajul de ore la care au fost prezenți în semestrul respectiv la disciplina evaluată.
Bacalaureat 2024, sesiunea de toamnă. Probele scrise încep luni, 19 august. Câți candidați s-au înscris la prima probă... Hrană sănătoasă în școli pentru circa 2 milioane de copii. Ce alimente promite Statul că le va asigura elevilor...
