Creatură marină care ar putea lupta împotriva cancerului. Ce este, de fapt, ciudățenia alunecoasă și țepoasă

Oamenii de știință din Filipine au detaliat secretele moleculare ale creaturii marine Stichopus cf. horrens, o specie de castravete de mare. Descoperirile lor indică faptul că aceste animale conțin mai mulți compuși care ar putea avea potențiale beneficii medicale la om, inclusiv agenți anticancerigeni.

• Formula 1™ se vede în AntenaPLAY! Nu rata Marele Premiu din Imola pe 19 mai, de la 19:45 în AntenaPLAY!

S. horrens este un castravete de mare originar din Asia de sud-est, care este bine cunoscut de cercetătorii marini și de localnici pentru caracteristicile sale unice. De exemplu, aceste nevertebrate se desprind rapid de suprafața lor externă atunci când sunt atinse de ceva, ca mecanism de apărare. La fel ca și alți castraveți de mare, aceștia sunt, de asemenea, foarte apreciați și vânduți în unele țări ca hrană sau ca medicament tradițional.

Creatura care conține substanțe anticancerigene are și alți compuși periculoși, otrăvitori

În ciuda popularității lor, acești castraveți de mare nu au fost studiați la fel de îndeaproape ca alte specii, în special atunci când vine vorba de metabolomica lor - suma totală a compoziției chimice a unui animal, inclusiv a subproduselor sale metabolice. Autoarea studiului, Eizadora Yu și colegii săi au făcut echipă cu alți cercetători de la Institutul de Științe Marine, care face parte din Universitatea din Filipine, pentru a face exact acest lucru, potrivit gizmodo.com.

„Ceea ce am făcut în acest studiu este să identificăm cât mai mulți compuși care se găsesc în peretele corpului și în viscerele (organele interne) de S. horrens. Este o analiză de bază a metabolomului S. horrens", a declarat Yu pentru Gizmodo într-un e-mail. „Ceea ce am descoperit este că S. horrens conține o mulțime de compuși bioactivi care au fost raportate anterior de alți cercetători".

Unii dintre acești compuși raportați sunt considerați a avea activitate anticancerigenă; alții ar putea fi capabili să stimuleze creșterea neviților (proiecțiile care se extind dintr-un neuron și îl ajută să comunice cu alte celule cerebrale). Echipa a descoperit, de asemenea, o mulțime de compuși nedocumentați anterior, care ar putea avea tot felul de utilizări.

Descoperirile, publicate miercuri în revista PLOS-One, nu înseamnă că oamenii ar trebui să se grăbească să facă provizii de S. horrens pentru a-și trata cancerul. Chiar dacă acești compuși au în mod legitim proprietăți anticancerigene, există multe substanțe chimice care pot ucide celulele canceroase într-o eprubetă, dar care, în cele din urmă, se știe că sunt prea ineficiente sau periculoase pentru a fi utilizate la om.

Dar această cercetare înseamnă că oamenii de știință pot începe acum să extragă și să purifice acești compuși din S. horrens pentru a-i studia și a afla cu siguranță, spune Yu. Unii dintre autorii echipei au lucrat deja la modalități de a cultiva acești castraveți în afara mediului sălbatic, ceea ce ar trebui să asigure o aprovizionare durabilă cu aceștia pentru cercetări viitoare. Alți cercetători din echipa ei încep să studieze compuși care ar putea să nu aibă aplicații practice pentru oameni, dar care ar putea explica modul în care castravetele se apără de prădători.

„În prezent, studiem modul în care metodele tradiționale de procesare (uscare, fierbere etc.) vor afecta metabolomul de S. horrens și am dori, de asemenea, să efectuăm metabolomică pe alte specii de castraveți de mare pentru a sprijini inițiativele naționale privind economia albastră", a declarat Yu.