A zidit credință întru mulți ani pe plaiurile preaiubite ale Moldovei: "Io Ștefan Voievod, din milă lui Dumnezeu domn al Țării Moldovei". Sărbătoare pentru creștini

Zi de mare sarbatoare pentru crestinii orodocși romani, marcata in calendarul ortodox cu cruce albastra. Astăzi se împlinesc 516 ani de la moartea marelui Ştefan cel Mare, a cărei domnie în fruntea Moldovei s-a întins pe aproape o jumătate de veac, între anii 1457 şi 1504.

Sfântul Ștefan cel Mare a fost domnitor al Moldovei între anii 1457-1504 și este cunoscut că apărător al creștinătății. El provine din neamul creștin Bogdan Vodă, fiul lui Alexandru cel Bun, din neamul Musaținilor, și din Doamna Oltea Maria, din neamul Basarabilor.

Ştefan cel Mare a făcut parte din familia Muşatinilor şi, pe parcursul domniei, a luptat de numeroase ori împotriva Imperiului Otoman, motiv pentru care a primit titlul de Athleta Christi de la Papa Sixt al IV-lea.

În total, Ştefan cel Mare a purtat 36 de bătălii pe parcursul celor 47 de ani de domnie. El a câştigat 34 dintre ele, chiar dacă de multe ori inamicii aveau o superioritate numerică zdrobitoare.

Sfântul Ștefan cel Mare a trecut la cele veșnice în anul 1504 și a fost înmormântat la Mănăstirea Putna. Acesta a fost canonizat de către Biserica Ortodoxă Română pe 20 iunie 1992.

Calendar ortodox 2 iulie. Sfântul Voievod Ștefan cel Mare, cruce albastră

Ca mărturie a credinței sale și devotament față de Biserica Ortodoxă, stau numeroase documente: "Io Ștefan Voievod, din milă lui Dumnezeu domn al Țării Moldovei, care arzând de dumnezeiască credința și iubire al cuvântului lui Dumnezeu fiind ...". În pisania bisericii mari din Mănăstirea Neamtu, din 1497, citim: "Doamne Hristoase, primește biserică această, pe care am zidit-o cu ajutorul Tău, întru slavă și cinstea Sfintei și slavitei Tale Înălțări de la pământ la cer; și Tu, Stăpâne, acoperă-ne cu milă Ta de acum și până în veac. Io Ștefan Voievod ...".

O altă mărturie a credinței sale o găsim pe steagul de lupă la armatei condusă de Ștefan cel Mare. Pe steagul cu cu chipul Sfântului Gheorghe, "purtătorul de biruință" scrie: "O, răbdătorule de pătimi și purtătorule de biruința, Mare Mucenic Gheorghe, care în nevoi și nenorociri ești grabnic apărător și ajutător și celor necăjiți bucurie nespusă, primește de la noi și această rugăciune a smeritului robului Tău, domnul Io Ștefan Voievod, din milă lui Dumnezeu domn al Țării Moldovei ...".

Grigore Ureche despre Ștefan cel Mare

Iată cum îl descria Grigore Ureche pe Ştefan cel Mare în cronica sa: „Fost-au acest Ştefan, om nu mare la statu, mânios, şi degrabă a vărsa sânge nevinovat: de multe ori, la ospeţe omorâia fara giudeţ. Amintrelea era om întreg la fire, neleneşu şi lucrul său ştia a-l acoperi şi unde nu găndeai, acolo îl aflai. La lucruri de războaie meşter, unde era nevoie, însuşi se vârâia ca văzându-l ai săi să nu indărăpteze şi pentru aceia raru războiu de nu-l biruia şi unde-l biruiau alţii nu pierdea nădejdea că ştiindu-se căzut gios se ridica deasupra biruitorilor. Mai apoi, după moartea lui şi fiul său, Bogdan-vodă, urma lui luase de lucruri vitejăşti cum se tâmplă: din pom bun roade bune or să iasă.”

Rugăciune către Sfântul Voievod Ștefan cel Mare

Spada originală a lui Ștefan cel Mare expusă, în premieră, în țara noastră. Unde poate fi văzută: "Pentru prima dată, în România, există o spadă a marelui voievod, cunoscută și datată cert"

„Sfinte Ștefane Voievod, apărător al poporului român și grabnic folositor al tuturor creștinilor, ascultă rugăciunea pe care o înălțăm către tine, noi, nevrednicii. Cunoaștem îndrăznirea pe care ai dobândit-o prin multe osteneli către Bunul Dumnezeu, Care ți-a ascultat rugăciunile tale. Drept aceea, te rugăm să ne auzi și tu pe noi când cerem ajutorul tău.

Ocrotește bisericile și mănăstirile în pace, întărește credința slăbită de ispitele acestui veac, surpă eresurile, luminează ocârmuitorii, dă vitejie ostașilor, iar nouă tuturor luminează-ne calea mântuirii, ca împreună cu tine în locașurile cele cerești să ne bucurăm în vecii vecilor. Amin.”