Postul Paștelui 2020. A început cea mai dificilă perioadă pentru creștinii ortodocși. Ce nu au voie să facă și de ce trebuie să țină post

Postul Paștelui a început la 2 martie în 2020 și se termină pe 19 aprilie. Paștele Ortodox este sărbătorit de creștini pe 19 aprilie 2020. În această perioadă, creștinii sunt puși la adevărate încercări. Postul Paștelui sau Postul Mare este cel mai aspru post din calendar, având puține dezlegări și reguli stricte.

Postul Paștelui reprezintă perioada premergătoare Paștilor, o perioadă de asceză și pocăință. Postul Paștelui, numit și Postul Mare, pentru că este cel mai lung și cel mai important, durează patruzeci de zile, la care se adaugă și săptămâna Patimilor.

În Postul Paștelui, creștinii ortodocși sunt mai atenți din punct de vedere spiritual, renunțând la alimentele de proveniență animală și folosind rugăciunea și faptele bune pentru a-și hrăni sufletele. Postul Paștelui este o perioadă de pregătire spirituală înaintea sărbătorii Învierii Mântuitorului.

Postul Mare este caracterizat prin renunțarea la multe alimente, intensificarea rugăciunilor publice și particulare, îmbunătățire personală și multă generozitate cu cei aflați în nevoi. Este simbolul viu al întregii vieții a unui om care se va împlini prin propria înviere după moartea în Hristos.

Este o perioadă de înnoire duhovnicească, o perioadă a pocăinței, a curățirii inimii și minții, de reîntoarcere către poruncile Domnului și către aproapele nostru.

Alimente interzise în Postul Paștelui 2020

• Carnea
• Produsele din lapte
• Peștele și produsele din pește
• Vinul
• Uleiul (unele tradiții menționează doar uleiul de măsline ca nefiind permis)
• În Săptămâna Mare se mănâncă numai seara, pâine și apă
• În Vinerea Mare se ține post negru

Excepții alimentare

• Vinul și uleiul sunt permise sâmbăta și duminica
• Dezlegare la pește pe 25 martie, cu ocazia Bunei Vestiri
• Dezlegare la pește pe 12 aprilie - Intrarea Domnului în Ierusalim - Floriile

„Renunțarea doar la anumite alimente nu rezolvă nimic”

Fără îndoială, Postul nu se rezumă doar la abținerea de la anumite alimente. Creștinii trebuie să renunțe și la gândurile necurate, la pofte de orice fel, la fapte rele.

Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române a subliniat că latura morală a Postului este esențială.

„Mesajul în perioada de post este a nu te mai risipi existențial, a nu te mai risipi lăuntric ci a te întoarce acasă și din poziția omului cu rădăcini în valorile credinței sale să faci binele mai intens decât îl faci în afara perioadei de post. Avem această uriașă șansă să putem intensifica binele pe care îl facem în multe feluri. A renunța doar la anumite alimente nu rezolvă nimic în mod profund. Registrul moral al postului este esențial”, a declarat Vasile Bănescu, purtător de cuvânt al BOR.

Săptămâna Curată 2020. Ce nu ai voie să faci în cel mai lung post de peste an

Prima săptamână din Postul Mare se numeşte Săptamâna Curată. Oamenii de la ţară ţin cu sfințenie câteva reguli, astfel încât gospodăriile şi animalele lor să fie ferite de rele.

În Săptămâna Curată, nu se ţese. Cei care nu respectă aceasta datină, pot avea parte de vizita inopinata a lui Toader, „care vine peste noapte si incurca iţele". Afectati ar putea să fie si caii sau vitele ale carui stapan nu tine sarbatoarea de Sân Toader. Animalele ar putea fi ranite sau atacate de fiare.

Regulile bisericeşti au stabilit că zilele rânduite pentru ajunare, adică abtinerea totala de la mâncare şi bautură, sunt lunea şi martea din prima saptamana a postului, iar in ultima săptamana a postului, numita Săptămâna Patimilor, se ajuneaza luni, marti, miercuri, vineri şi sambata. În aceste zile se pot consuma, seara, doar pâine şi apă.

În Postul Paștelui sunt interzise cununiile religioase.

Este un exerciţiu de libertate

Cum trebuie ținut de fapt Postul Paștelui

Părintele sibian Constantin Necula explică, într-un interviu pentru Agerpres, cum trebuie ținut postul Paștelui.

"Cu fermitate şi destindere deopotrivă. Cu rugăciune atentă pentru ţară. Poate că nu suntem conştienţi, dar postul acesta este o cale în plus pentru ca fiecare dintre noi să ne ataşăm sufletul de valorile iubirii de Dumnezeu şi suflet, de valorile care ne fac nemuritori. Cred că este nevoie să ne luăm în serios creştinismul nu doar în plan exterior, ci şi în partea sa de adâncime duhovnicească. Recomand creştinilor ortodocşi să se apropie de Spovedanie, de Sfânta Scriptură şi citirea cărţilor duhovniceşti, mai cu seamă a Vieţilor Sfinţilor. Şi curaj mult celor care încep că postească. Este un exerciţiu de libertate", a spus Necula.

Postul Paștelui 2020. Scurt istoric al Postului Mare

În primele trei secole, durata şi felul postirii nu erau uniforme peste tot.

Astfel, după mărturiile Sfântului Irineu, ale lui Tertulian, ale Sfântului Dionisie al Alexandriei ş.a., unii posteau numai o zi sau două înainte de Paşti, alţii trei zile, alţii o săptămână, iar alţii mai multe zile, chiar până la şase săptămâni înainte de Paşti.

Ultima dintre cele şapte săptămâni de post deplin, Săptămâna Sfintelor Patimi, nu era integrată în postul Păresimilor, ci se socotea aparte.

Abia în secolul al IV-lea, după uniformizarea datei Paştilor, hotărâtă la Sinodul I Ecumenic, Biserica de Răsărit a adoptat definitiv vechea practică, de origine antiohiană, a postului de şapte săptămâni, durată pe care o are şi astăzi.

După disciplina ortodoxă, se lasă sec în seara Duminicii izgonirii lui Adam din Rai şi se postește până în seara Sâmbetei din săptămâna Patimilor, inclusiv.

Durata de 40 de zile a Postului Paştilor se întemeiază pe o tradiţie vechi-testamentară, referitoare la numărul patruzeci când este vorba de cercetarea şi pregătirea sufletului prin măsuri divine: Potopul a durat 40 zile, 40 de ani au rătăcit evreii în pustie, Moise a stat pe munte 40 zile pentru a primi Legea ș.a.

Postul Paștelui. Mesajul Patriarhului Daniel pentru creștinii din România

În ceea ce priveşte postul şi scopul acestuia, Patriarhul a spus că este o modalitate de apropiere de Dumnezeu.

„Postul este dăruire de sine adusă lui Dumnezeu ca recunoştinţă pentru darul vieţii şi ca dorinţă de sfinţire a vieţii”.

Totodată, oamenii postesc pentru că Îl iubesc pe Dumnezeu „mai mult decât darurile Lui materiale pe care le consumăm”, a adăugat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Postul se află în strânsă legătură şi cu rugăciunea, potrivit Preafericirii Sale.

„Postul susţine rugăciunea omului credincios care consideră legătura sa cu Dumnezeu ca fiind centrul, lumina şi hrana sufletului său”.

Urmare a acestui fapt, „cine posteşte, dar nu se roagă, nu adună lumină spirituală în suflet, ci realizează doar un exerciţiu biologic şi psihologic, motivat igienic sau estetic”, a atras atenţia Patriarhul României.

În finalul predicii sale, Preafericirea Sa a spus că în perioada Postului Mare suntem chemaţi la recunoaşterea şi plângerea propriilor păcate, „judecându-ne pe noi înşine în Taina Spovedaniei, pentru a primi iertarea păcatelor şi a ne împărtăşi de iubirea sfântă, smerită şi milostivă a lui Hristos, dăruită nouă în Sfânta Euharistie”.

Surse: CalendarulOrtodox.ro, Basilica.ro, OrthodoxWiki.org, Agerpres.ro.