A început Săptămâna Albă 2024! Ce trebuie să faci în fiecare zi pentru a te pregăti de Postul Mare

Începând cu 11 martie 2024, ortodocșii intră în „Săptamana Albă”, cunoscută și drept „Săptămâna Brânzei” pentru a-și pregăti trupul și sufletul pentru Psotului Paștelui. Află de pe a1.ro ce tradiții și obiceiuri trebuie să respecte credincioșii.

Săptămâna dinainte de începerea Postului Mare, al Paștelui, este cunoscută în popor drept Săptămâna Albă 2024 sau a Brânzei. Timp de o săptămână, între 11 și 17 martie, credicioșii respectă cu sfințenie tradițiile și obiceiurile pentru a se pregăti de Postul Paștelui 2024.

Pentru că Postul Mare este unul destul de strict, în această săptămână premergătoare, creștinii se obișnuiesc cu ceea ce urmează. În această perioadă, se renunță la carne, dar credincioșii pot mânca în continuare lapte, brânză sau ouă și de asemenea, pot consuma carne de pește. De asemenea, fiecare zi este rezervată pentru anumite activități în jurul casei.

Ce este Săptămâna Albă? Tradiții și obiceiuri în cele 7 zile dinaintea Postului Mare

În calendarele bisericești, pentru zielele din Săptămâna Albă 204 apare mentiunea "harți", un termen popular care desemneaza zilele de dezlegare a postului. Săptămâna Albă amintește de viețuirea primilor oameni în Rai, cand ei nu consumau carne, potrivit crestinortodox.ro.

În săptămâna premergătoare Postului Mare nu se mai consumă carne, iar în zilele de miercuri și vineri se face dezlegare la ouă, lapte, brânză şi peşte. Albul acestor alimente simbolizează haina luminoasă a postului care urmează să fie început, transmite doxologia.ro.

Aceasta este și ultima săptămână în care au loc petreceri. Conform credinței ortodoxe, postul înseamnă și „îndepărtarea de patimi”, astfel că potrivit calendarului creștin-ortodox, nu se mai fac nunți începând cu data de 11 martie 2024 până în 12 mai 2024.

Citești și: Pregătirea înainte de spovedanie. Ce trebuie să faci ca să fii gata de Sfânta Taină

Conform tradiției, în această perioadă oameni mânâcă bulz sau încheie mesele bogate cu un ou fiert. Un alt obicei constă în „bătutul halviței”, în care halvița este atârnată de o sfoară și copiii încearcă să o apuce cu gura. Se crede că pe sfoara rămasă de la acest obicei se fac noduri, câte unul pentru fiecare membru al familiei, iar ultimul nod stins desemnează cel mai norocos membru al familiei în acel an.

De asemenea, pentru a asigura prosperitatea în gospodărie și pentru a hrăni spiritele în Săptămâna Albă 2024, se așează pe pervaz o felie de pâine, un pahar cu vin, sare și plăcintă cu brânză până în ultima duminică.

Ce NU este bine să faci în Săptămâna Albă 2024

Această perioadă este extrem de importantă pentru credincioșii, aceștia pregătindu-și trupul pentru perioada de post aspru. Astfel, conform tradiție, în fiecare zi din Săptămâna Albă 2024, există câte un obicei.

Dacă prima zi, în acest caz 11 martie 2024, este cunoscută și drept Lunea burdufului, pentru că atunci se taie burduful de brânză, în Marțea Albă, nu este bine să te speli pe cap. Potrivit credineței populare, se crede că vei albi devreme, relatează libertatea.ro.

În Miercurea Albă este dezlegare la peșete și lactate, însă nici în aceste zile este interzis să îți speli părul.

În Joia nepomenită sau Joia necurată, femeile spală cămășile, da nu torc ca să nu-și pună în pericol bărbații plecați de acasă cu treburi. Această zi din Săptâmâna Albă 2024 este cunoscută și ca Joia furnicilor, pentru că femeile aduc ofrande insectelor. În trecut, gospodinele obișnuiau să facă o turtă din făină sau din mălai, pe care o ungeau cu unt sau brânză și o așezau pe un mușuroi, pentru a hrăni insectele astfel încât acestea să nu facă pagume la vară.

În ziua de vineri, în biserici se țin slujbe speciale, iar credincioșii se roagă și țin posn, mâncând numai seara, pentru binele casei și pentru curățirea sufletului, mai transmite sursa.

În Sâmbăta albă se fac plăcinte, care se dau de pomană, se împart colacei sau colivă.În aceși timp, bărbații nu lucrează, iar femeile nu sos și nici e bine să spele.

Săptămâna Albă 2024, se încheie cu duminica de lăsatul secului de brânză, ultima zi de petrecere înaintea Postul Paștelui.