Mesajul durerors al soției lui Mihai Șora, în ziua înmormântării filosofului: "Iubitule, poate nu mai simt eu frigul acum"

Trecerea în neființă a filosofului Mihai Șora a îndurerat-o profund pe soția lui, Luiza Palanciuc Șora, ea fiind ce care în ultimii ani i-a fost alături la fiecare pas în viață. În ziua înmormântării, soția a transmis un mesaj plin de durere celui care i-a fost călăuză într-un destin comun.

• MAREA PREMIERĂ Te Cunosc de Undeva! Vezi ce surprize ți-am pregătit AZI de la ora 20:00, pe Antena 1 și în AntenaPLAY
• Chefi la cuțite, sezonul 15 - din 10 martie, pe Antena 1 și în AntenaPLAY

În ziua în care are loc ceremonia, Luiza Palanciuc Șora descrie peisajul funerar, în cuvintele adresate soţului ei, ea a descris lumina becului ce bate din stradă ca și când pare să lumineze chiar peste biserica în care e află trupul neînsuflețit al lui Mihai Șora.

Ceremonia de înmormântare a avut loc marţi, la Cimitirul Bellu, figura 10, cu onoruri militare. Filosoful şi eseistul Mihai Şora a fost unul dintre cei mai importanţi membri ai societăţii civile româneşti din ultimii 30 de ani şi a avut o contribuţie semnificativă în filosofia contemporană românească. Mihai Şora a readus tehnica dialogului în filosofia românească, folosindu-se de "dialogul interior" şi de exerciţiile spirituale din tradiţia europeană medievală şi modernă, potrivit News.ro.

Mesajul plin de durere transmis de Luiza Palanciuc Șora în ziua în care Mihai Șora a fost înmomântat

"Iubitule,

așa arată Biserica inimii tale: încă mai plouă, dar nu e frig – ori poate nu mai simt eu frigul acum, când știu că ești liniștit, că ai văzut atâția oameni dragi care au trecut să te salute și să spună o rugăciune.

Din stradă bate lumina unui bec, iar, dacă mă uit cu atenție și socotesc cum ești așezat în Casa Domnului, văd că ea bate chiar peste tine.

Să-i porți în gând pe părinții Mihail, Florian și Silviu: erau atât de emoționați în timpul slujbei!

M-a întrebat cineva, la un moment dat, unde este deschisă Cartea de Condoleanțe, să lase câteva rânduri. Pur și simplu am uitat! Iartă-mă, iubitule. Nici nu mi-a trecut prin minte, de fapt, că ar trebui să caut una. Voi lua un caiet de-al tău din teancul celor neîncepute. Ți se potrivește oricum mai bine decât un voluminos in-folio cu ferecături și margini aurite. Și voi scrie eu la început:

„Mihai Șora este sarea Pământului.“

Să fii cuminte! Mă întorc repede.

Luiza", a scris soția filosofului.

Concepţia sa asupra timpului a fost deosebit de importantă în filosofia sa şi a fost expusă în lucrarea sa “Clipa şi timpul”, publicată în 1995. El a fost mai aproape de înţelesul kairotic al timpului şi de o conceptualizare a unui "timp existenţial" apropiat de înţelesul timpului din teologia lui Augustin şi de cel din fenomenologia lui Husserl. Mihai Şora a fost un gânditor care a marcat filosofia românească și care va rămâne veșnic întipărit în amintirea colectivă.

Cine e soția lui Mihai Șora

Înainte să formeze un cuplu cu poeta, eseista și traducătoarea Luiza Palanciuc - Șora, Mihai Șora a fost căsătorit vreme de 72 de ani cu Mariana Șora, regretata scriitoare alături de care are trei copii.

Prima soție a lui Mihai Șora, scriitoarea Mariana Șora, a părăsit România la sfârșitul anilor '70 și a decedat la München, în Germania, în anul 2011, la vârsta de 94 de ani. Din această primă căsătorie, Mihai Șora are trei copii: Alexandra, Andrei și Tom.

Mihai Șora s-a recăsătorit pe 19 iulie 2014, la vârsta de 98 de ani, cu scriitoarea Luiza Palanciuc - Șora. Al doilea fiu al preotului Meletie Șora și al Anei (născută Bogdan), Mihai Șora studiază la Școala primară din comuna Izvin, județul Timiș, apoi la Timișoara (1923–1927), încheind studiile liceale la „Constantin Diaconovici-Loga” din același oraș (1927–1934), unde a studiat filosofia și limbile clasice, latina și elena.

A continuat studiul filosofiei la Universitatea din București (1934–1938). I-a avut ca profesori, printre alții, pe Nae Ionescu și Mircea Vulcănescu, iar la seminar l-a avut ca asistent, timp de trei ani, pe Mircea Eliade. Mihai Șora a obținut o bursă din partea Institutului Francez din București în 1938 (concomitent cu Eugène Ionesco).

A părăsit Parisul aflat sub ocupație germană în 1940 și a ajuns în Grenoble, unde, sub îndrumarea lui Jacques Chevalier, a realizat o teză de doctorat despre opera lui Blaise Pascal.

Vezi mai multe ştiri de ultimă oră pe observatornews.ro