Sf Andrei 2018. 7 Tradiții și Obiceiuri de care nu știai

Sf Andrei 2018. 7 Tradiții și Obiceiuri de care nu știai

Pe 30 noiembrie creștinii români îl sărbătoresc pe Sfântul Apostol Andrei. Cu ocazia acestei mari sărbători, creștinii români pleacă în pelerinaje la diferite mânăstiri din țară care poartă hramul Sfântului Apostol Andrei. Mulți dintre aceștia aleg să meargă la Mănăstirea Peștera Sfântului Apostol Andrei.

În popor, noaptea de Sfântul Andrei este plină de semnificații, tradiții și superstiții. Majoritatea tradițiilor au legătura cu măritișul, revolta și protecția oamenilor împotriva spiritelor rele.

Tradiții și superstiții

1. În noaptea Sfântului Andrei fetele mari puteau să-și afle ursitul. Se spune, ca un fir de busuioc aşezat sub pernă face că în vis să apară imaginea ursitului.

2. În zona Moldovei, tinerelor fete nemăritate ce locuiesc la case, li se fură porțile. În noaptea Sfântului Andrei, la casele unde sunt fete de măritat, tinerii din sat fură portițele, acesta fiind un vechi obicei care încă se mai păstrează. De aceea frații și tații fetelor de măritat leagă porțile sau le mânjesc cu smoală.

3. Oamenii mai superstițioși sunt de părere că în noaptea Sfântului Andrei, lupii încep a vorbi cu grai de om, spunând lucruri de-a dreptul înfioratoare. Mai mult, cei care au ghinionul de a fi atacați de acești lupi în noaptea de Sfântul Andrei se vor transforma în vârcolaci.

4. Pentru a se feri de rău, oamenii recurg la diferite gesturi care au menirea de a-i proteja. Unul dintre acestea este faptul că se unge cu usturoi pragul casei, ușile, geamurile și toate locurile pe unde spiritele rele ar putea intra în casă.

5. Animalelor li se amestecă în hrană câte un fir de busuioc sau li se pune o picătură de aghiasma în apă. În trecut exista „descântecul sării”: un drob de sare descântat era îngropat în fata grajdului. El era dezgropat la primăvară de Sfântul Gheorghe când sarea era amestecată în hrana animalelor ca să le ferească de farmece.

6. Prin Colinele Tutovei, se prepară din mălai și făină, uneori numai din mălai de porumb sau de mei, o băutură fermentată numită covasă. Covasa se punea prin străchini sau oale și se împărțea prin vecini "pentru ca vacile sa fie lăptoase, iar laptele să fie smântănos" (Pamfile, 1914, p. 145).

7. Grâul este un simbol al belșugului, al prosperității, atât în tradiția folclorică, cât și în cea religioasă, se crede că grâul este simbolul vieții care biruiește moartea și, totodată, este simbol divin. Grâul se pune la încolțit după miezul nopții care precede ziua de Sfântul Andrei. Se spune că acest obicei este prevestitor al belșugului în anul ce vine.

Toate aceste superstiții au fost în trecut respectate la sat, iar în unele locuri aceste tradiții încă se mai păstrează.

Sursă foto: a1.ro, hepta.com