Adaugă-ne ca sursă preferată în GoogleAbuzul de alcool duce la demenţă, potrivit unor cercetări ce au fost prezentate la un congres recent organizat în Italia, o echipă de specialiști din această țară urmând să vină la Institutul de Psihiatrie Socola din Iaşi pentru a împărtăşi din experienţa terapeutică non-medicamentoasă a bolnavilor de Alzheimer.
Gabriel Oprişanu, managerul Institutului de Psihiatrie Socola, a declarat, miercuri, că cercetările în cauză, realizate pe două milioane de subiecţi şi prezentate la cel de-al IX-lea Congres Naţional al Centrelor de Zi Alzheimer organizat în Italia, au demonstrat că abuzul de alcool duce la demenţă, fapt care constituie un semnal de alarmă în special pentru tânăra generaţie.
Aceasta a fost una din principalele teme dezbătute la congresul desfăşurat recent la care au fost invitaţi şi specialişti din cadrul Institutului de Psihiatrie Socola Iaşi.
Rezultatele prezentate de specialiştii italieni sunt în concordanţă cu studiul realizat de Universitatea Oxford, publicat în British Medicial Journal, care arată că abuzul de alcool duce în mod inevitabil la diminuarea volumului hipocampului, structură cerebrală implicată în funcţionarea memoriei, dar şi în dezvoltarea maladiei Alzheimer.
„Experienţa împărtăşită de specialiştii italieni ne va ajuta foarte mult în îmbunătăţirea protocoalelor de îngrijire a bolnavilor de Alzheimer. Acesta a fost primul pas al unei colaborări pe care sperăm să o dezvoltăm cât mai mult în viitor, mai ales că am constatat o deschidere totală faţă de problemele cu care noi, psihiatrii români, ne confruntăm în cazul bolnavilor de Alzheimer", a declarat medicul primar psihiatru din cadrul Institutului de Psihiatrie Socola Iaşi Bogdan Mucenica.
Un alt subiect care a fost dezbătut în cadrul Congresului a fost legat de importanţa terapiei prin stimulare cognitivă în formele uşoare şi moderate de demenţă, importanţa cromoterapiei, a meloterapiei, fitoterapiei sau a terapiei cu păpuşi în tratamentul bolnavilor diagnosticaţi cu demenţă.
„Pacienţii cu demenţă pot fi ajutaţi, de exemplu, să se hrănească singuri, apelând la o serie de mici artificii, foarte productive. De exemplu, cromatica farfuriilor sau greutatea bolurilor în care li se serveşte mâncarea sunt aspecte care îi pot ajuta să-şi simtă limita corpului, un aspect extrem de important în demenţă", a explicat doctorul Marcel Alexandru Găină, medic rezident psihiatru în cadrul Institutului de Psihiatrie Socola Iaşi.
La congresul din Italia au mai fost dezbătute teme precum limitele tratamentului medicamentos în maladia Alzheimer, crearea de structuri care să primească bolnavii cu Alzheimer sau implicarea statului şi a instituţiilor sale în satisfacerea nevoilor de asistenţă în cazul bolnavilor cu demenţă şi în special cu demenţă Alzheimer.
Prezenţa psihiatrilor de la Institutul de Psihiatrie Socola Iaşi la acest congres a fost facilitată de dr. Santina Ingrid Ioniţă, coordonator Villa Magli, structură socio-medicală din Calenzano, care are în îngrijire 46 de bolnavi cu asistenţă 24 de ore din 24 şi alţi zece bolnavi în asistenţă de zi.
Congresul din Italia s-a desfăşurat la Teatrul Verdi din Montecatini Terme, iar din partea Institutului de Psihiatrie Socola Iaşi au participat dr. Bogdan Mucenica, medic primar psihiatru, dr. Marcel Alexandru Găină, medic rezident psihiatru, dr. Carmen Mucenica, medic primar psihiatru şi şef Secţie exterioară psihiatrie Bârnova 1 cronici, dr. Dragoş Ionuţ Rădulescu, medic rezident psihiatru, şi dr. Maria Popescu, medic rezident neurolog.
