Calendar ortodox 15 noiembrie. Postul Crăciunului, 40 de zile. Ce tradiții respecți

Calendar ortodox 15 noiembrie. Calendar ortodox 15 noiembrie. Postul Crăciunului. Ce tradiții, obiceiuri și superstiții trebuie să respecți și ce restricții culinare avem în postul de 40 de zile, care începe joi, 15 noiembrie, și se termină pe 24 decembrie, în ajun de Crăciun.

Calendar ortodox 15 noiembrie. Rânduieli bisericești în postul Crăciunului

În al doilea mare Post, credincioșii trebuie să țină anumite rânduieli bisericești. Toţi credincioşii să postească de carne, brânză şi ouă. În zilele de miercuri şi vineri se consumă mâncare fără ulei şi fără vin. În zilele de marţi şi joi se face dezlegare la untdelemn şi vin. Mai mult, sâmbetele şi duminicile, până pe 20 decembrie inclusiv se dezleagă de untdelemn, peşte şi vin.

Dacă în zilele de luni, miercuri şi vineri, Biserica Ortodoxă prăznuieşte vreun sfânt mare, însemnat în calendar cu cruce neagră, creştinii pot consuma untdelemn şi vin; iar dacă este hramul bisericii sau vreo sărbătoare însemnată în calendar cu cruce roşie roşie atunci se face dezlegarea şi la peşte. În zilele de marţi şi joi, credincioşii pot consumă peşte, vin sau untdelemn.

În ultima zi de a postului, adică în Ajunul Crăciunului, se mănâncă doar seara și doar aceste alimente: grâu fiert îndulcit cu miere, covrig, turte din făină şi poame deoarece cu seminţe a ajunat şi Daniil proorocul şi cei trei tineri din Babilor, care au prevestit şi aşteptat Naşterea Mântuitorului. De Crăciun, indiferent de ziua în care cade se mănâncă de dulce.

Calendar ortodox 15 noiembrie. Zile cu dezlegare

Conform tradiției bisericești, prima zi de dezlegare la pește pică miercuri, 21 noiembrie - de sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică, a doua zi cu dezlegare la pește pică pe 30 noiembrie, de sărbătoarea Sfântului Andrei, a treia zi de dezlegare pică joi, 6 decembrie, de sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolae, a patra zi pică într-o joi, 13 decembrie, de sărbătoarea Sfântului Ierarh Dosoftei, mitropolitul Moldovei.

Postul Crăciunului 2018. Tradiții și obiceiuri

Încă din prima zi a postului Crăciunului se fac anuite ritualuri de purificare: Resturile de la cină sunt strânse în faţa de masă şi aruncate, cu faţa la răsărit, păsărilor cerului. "Păsările cerului! Eu vă dau vouă hrană de la masa mea, cu care să fiţi îndestulate şi de la holdele mele oprite!" (Tudor Pamfile - "Sărbătorile la români"). Apoi vasele trebuie să fie atent curăţate, iar în ziua de Spolocanie, aşezate cu gura în jos, "să fie feriţi de pagubă toţi ai casei".

Femeile spală cămăşile, feţele de masă şi aşternuturile ca să rămână tot anul curăţite. Ciobanii ţin posturile să nu li se prăpădească turma, ca oile lor să fie ferite de fiarele sălbatice şi să nu-şi piardă cărarea. Postul trebuie însă respectat cu înfrânare, evlavie, mărturisire a păcatelor şi multă rugăciune de toţi creştinii, încât să-şi atingă scopul, de act purificator al sufletului.

Se zice că postul Crăciunului a fost lăsat de Maica Domnului pentru ca bătrânul Crăciun să se căiască fiindcă i-a tăiat mâinile nevestei sale, Crăciuneasa, cea care o moşise pe Sfânta Fecioară.

Însă, mai presus de toate, postul Crăciunului înseamnă curățire sufletească: adică gânduri bune, smerenie, dragoste față de aproape, grijă la ceea ce gândim și la ceea ce rostim. Pentru că, până la urmă, nu ceea ce intră în gura omului e spurcat (mâncarea), ci ceea ce iese din gura lui (vorbe urâte, din gânduri și inimi urâte)!

sursa: Ziua de Cluj