E sărbătoare mare după Duminica Tomii - Paștele Morților sau Paștele Blajinilor. Uite ce să faci pentru sufletele lor

Urmărește A1 pe Discover

După Duminica Tomii credincioșii prăznuiesc Paștele Blajinilor sau Paștele Morților. Este mare sărbătoare în care tradiția populară se împletește cu rânduiala bisericească.

Conform tradiției din popor, în lunea care urmează duminicii Tomei se sărbătorește Paștele Blajinilor. În zonele rurale, oamenii mai folosesc și denumirea de Rohmani când se referă la Blajini.

Tradiții și superstiții de Paștele Blajinilor

Conform tradiției din popor, în lunea care urmează duminicii Tomei se sărbătorește Paștele Blajinilor. În zonele rurale, oamenii mai folosesc și denumirea de Rohmani când se fera la Blajini.
În popor, oamenii credeau că blajinii se număra printre cei dintâi oameni de pe pământ. Aceștia trăiesc fără femeile lor, stând cu ele doar 30 de zile pe an în scopul procreației. Incapabili de a săvârși fapte rele, blajinii se află dincolo de lumea văzută, pe unde se vărsa Apa Sâmbetei, pe Ostroavele Albe. Cele mai însemnate preocupări ale Blajinilor sunt rugăciunile și postul pentru cei vii. Se crede că deși aceștia sunt virtuoși, Blajinii nu știu cum să calculeze când va cădea sărbătoarea Sfintelor Paști. Oamenii dau de veste Blajinilor că a venit Paștele cu ajutorul apei, aruncând pe ea coji de ouă roșii.

Sufletele morților gusta din mâncărurile pregătite pentru ei

Paștele Blajinilor sau Lunea Morţilor, dedicată spiritelor moşilor şi strămoşilor, este o sărbătoare populară care nu are o rânduială specifică în tipicul bisericesc. În Paștele Blajinilor preoții sunt chemați să săvârșească în lunea după Duminica Tomei o slujbă pentru sufletele celor răposați. Există credința că prin această slujbă sufletele celor trecuți în lumea veșniciei vor fi părtașe fericirii fără sfârșit.

Dar, având în vedere că în nicio carte de cult, tipărită cu binecuvântarea Sfântului Sinod, nu se află tipicul specific acestei slujbe, ea este de multe ori improvizată. Fiecare femeie aduce cu ea un ștergar strâns la un capăt și legat cu o lumânare, ștergare care se dăruiesc preotului care citește pomelnicele.

Credincioșii depun ofrande pe morminte, bocesc morții, împart pomeni, întind mese festive în cimitir, lângă biserică sau la iarbă verde. Această sărbătoare este marcată în Banat, Transilvania, Bucovina și Maramureș.

Blajinii, oameni blânzi și pașnici, s-ar afla într-o lume îndepărtată, la vărsarea Apei Sâmbetei în Sorbul Pamântului. Ei sunt anunțați că a sosit Paștele de către oameni, care aruncă în apele curgătoare coji de ouă sparte în timpul înroșitului sau la prepararea alimentelor rituale (cozonaci, pască). Se crede că, de Paștele Blajinilor, sufletele morților sunt libere și pot gusta din mâncărurile pregătite special pentru ei și date de pomană.

Astfel, oamenii își imaginau că pot petrece Paștele cu moșii și strămoșii ”aici”, prin venirea spiritelor morților când se deschid mormintele și cerurile la Joimari sau separat, oamenii ”aici” și Blajinii ”acolo”, dar cu alimente și băutura expediate prin diferite tehnici de oamenii de ”aici”.

sursa: ortodoxia.ro