o temperatura de 38,8 grade Celsius este foarte eficienta in lupta contra infectiilor.
Capacitatea de reactie febrila a copilului este mai mare decat a adultului. Astfel, copilul face febra mai des si poate atinge rapid (si suporta, in general, bine) valori mari ale temperaturii.
Nivelul febrei nu trebuie insa corelat cu gravitatea bolii: exista afectiuni minore, care se manifesta cu ascensiuni febrile spectaculoase (de exemplu, banale viroze respiratorii) si boli grave, care nu se insotesc de febra sau in care aceasta atinge valori modeste.
Uneori, chiar lipsa de raspuns a copilului la boala, incapacitatea de a reactiona prin febra sau, din contra, coborarea temperaturii sale corporale la valori aflate la limita inferioara a normalului sunt mai ingrijoratoare in evaluarea starii de sanatate.
Astfel, sensul de apreciere a fenomenului febril este nu neaparat valoarea, ci persistenta sa, starea generala a copilului - alterata sau normala - si mai ales alte simptome asociate: durere, eruptie a pielii, tuse, tulburari respiratorii etc.
Totul incepe (si in acest caz) in mintea noastra: reglarea temperaturii este asigurata de o zona a creierului numita hipotalamus, care actioneaza ca un adevarat termostat.
El primeste informatii ale valorii temperaturii la nivelul pielii si ale sangelui si pastreaza un echilibru intre procesul de generare a caldurii (la nivel hepatic si muscular) si procesul de pierdere a acesteia prin respiratie sau transpiratie, mentinand valoarea normala, fiziologica a temperaturii corporale.
Citeste mai multe pe Jurnalul National!
Foto: www.sf.k12.sd.us
