Niscemi, capitala anghinarei

Desi astazi ne apare ca o planta exotica, pe care bucatarii romani au adoptat-o din gastronomia mediteraneeana, anghina¬rea era foarte cunoscuta in trecut, in tara noastra. Ea nu lipseste din primele carti de bucate ale romanilor, de la Maria Maurer la Constantin Bacalbasa, iar in medi¬cina alopata era recomandata pentru regimul alimentar in bolile de ficat sau de rinichi si, mai ales, in cazul cirozelor hepatice. Amara la origini, astazi anghinarea a ajuns sa aiba, datorita selectiilor succesive, varietati dulci, fragede si deosebit de gustoase. In mana unui bucatar priceput, acest ingredient se poate transforma intr-o delicatesa culinara.

Publicat: Joi, 10 Martie 2011, 00:00 | Actualizat Duminica, 01 Iulie 2012, 11:23

Urmărește A1 pe Discover

Articolul continuă după reclamă

2011/03/10//208901-baby-artichokes-olive-lg.jpg

nuanta amara este evidenta, in vreme ce in salate sau deserturi, se remarca mai bine gustul dulce.

Festivalul Anghinarei

Pentru prima data, romanii au avut parte, la sfarsitul lui februarie, de un Festival al Anghinarei. Evenimentul inedit a fost gazduit la restaurantul „Self" si a adus „pe scena" bucuresteana varietatea siciliana a plantei, protagonisti fiind producatori si bucatari care au venit tocmai de la Niscemi. Din Capitala Mondiala a Anghinarei in Capitala Romaniei!

De ce Capitala mondiala? Pentru ca la Niscemi se cultiva 14% din productia mondiala de anghinare, 30% din productia italiana si 50% din cea siciliana. Nu mai e nevoie de alte argumente!

Insa chiar daca la o aruncatura de bat se afla orasul Gela, cel unde, in Antichitate, s-a nascut Archestratos, autor al primului ghid de turism gastronomic care s-a scris vreodata, chiar daca Archestratos pomeneste de pasiunea grecilor pentru „Kynara" (numele grec al anghinarei), nu avem date certe ca pe vremea aceea s-ar fi cultivat in regiune.

2011/03/10//208904-vscn5553_baby_artichokes_and_salmon_salad.jpg

Oricum, Niscemi este atestat documentar abia pe timpul dominatiei maure in insula, in secolul al IX-lea, iar cultivarea pe scara larga a anghinarei a inceput pe la jumatatea secolului al XIX-lea. Abia de atunci incep anii ei de glorie!

Bucatarii italieni prezenti la festival, coordonati de chef-ul Stefano Verdura, profesor la scoala de gastronomie din Niscemi (din echipa au facut parte si tinerii lui ucenici, in varsta de 14-15 ani) au gatit pentru oaspetii festivalului mai multe preparate din anghinare violeta, intre care s-au detasat salata de anghinare (cu felii subtiri, aproape transparente, de pecorino - branza tare, din lapte de oaie), anghinarea la gratar (insotita de alte legume la gratar, precum dovleacul si vanata, cultivate tot la Niscemi) si supa-crema de anghinare.