Dacă brânzeturile nu lipsesc din alimentaţia ta zilnică, e bine să ştii care sunt cele mai importante diferenţe între diversele tipuri de sortimente existente pe piaţă.
- Brânza de vaci
Se obține din coagularea laptelui prin utilizarea cheagului, la care se adaugă un acid, în general lămâie sau oțet. Brânza poate fi grasă, dacă se folosește lapte integral, sau degresată, în acest caz laptele fiind parțial degresat.
O cantitate de100 de grame de brânză de vaci proaspătă are un jur de 3 grame de carbohidrați și 17 mg de colesterol. Când o cumperi, ai grijă să aibă o culoare uniformă și să nu fie uscată. Poate fi ținută maximum o săptămână la frigider.
- Cașcavalul
Face parte din categoria brânzeturilor grase, așadar trebuie consumat cu moderație. Se obține prin opărirea la 80 de grade a cașului de vacă, de oaie sau în amestec. Pasta obținută se modelează în forma dorită și se lasă la maturat între 30 și 180 de zile, după ce a fost ținută în prealabil în saramură 24-30 de ore. Tot prin opărirea cașului se fabrică și brânzeturile topite. Este ideal pentru gratinarea mâncărurilor.
- Brânza feta
Din brânza proaspătă de vaci sau de oi, ținută în saramură, se prepară brânza feta. Chair dacă orice tip de brânză sărată poartă acest nume, brânza feta tradițională conține 70% lapte de oaie și 30% lapte de vacă. Conținutul de grăsime variază între 30 și 60%. Se aseamănă la gust cu brânza telemea și poate fi adăugate în preparate precum salatele sau plăcintele aperitiv.
- Urda
Aceasta are un conținut redus de grăsimi pentru că se prepară din zerul rămas de la caș. Are o textură granulată. O cantitate de 100 de grame de urdă conține 8 grame de grăsimi saturate, 5 grame de carbohidrați și 11 grame de proteine.
Pe Lajumate.ro vinzi și cumperi rapid și simplu. Adaugă și tu anunț 100% gratuit cu produsele pe care vrei să le scoți la vânzare și milioane de români vor vedea ofertele tale de îndată.
