7 medicamente care pot face căldura mai greu de suportat. La ce riscuri te expun pe caniculă

În zilele caniculare, corpul nostru depune un efort constant pentru a menține o temperatură internă stabilă. În condiții de căldură exterioară, organismul activează mai multe mecanisme naturale de termoreglare: transpirația, dilatarea vaselor de sânge pentru a permite răcirea prin piele și reglarea echilibrului de lichide din corp. Fiecare dintre aceste procese este esențial pentru a preveni supraîncălzirea și pentru a ne menține starea de bine în zilele toride.

Anumite medicamente frecvent prescrise pot interfera cu aceste mecanisme, afectând modul în care organismul răspunde la temperaturile ridicate. Unele împiedică transpirația, în timp ce altele reduc senzația de sete sau afectează circulația, iar toate acestea pot duce la deshidratare și la alte probleme când e foarte cald.

Iată ce medicamente pot face căldura mai greu de suportat și ce efecte secundare ar putea apărea pe timp de vară:

1. Medicamentele pentru inimă

Unele tratamente pentru afecțiuni cardiace pot îngreuna adaptarea organismului la căldură:

• Beta-blocantele folosite în tratamentul insuficienței cardiace și aritmiilor scad ritmul cardiac și reduc forța cu care inima pompează sângele. Acest lucru poate limita fluxul de sânge către piele, făcând mai dificilă eliminarea căldurii în zilele toride, potrivit site-ului The Conversation. Principalele beta-blocante sunt propranolol, metoprolol și atenolol;
• Diureticele, prescrise frecvent în hipertensiune arterială sau insuficiență cardiacă, cresc eliminarea de urină. Pe timp de vară, acest efect poate duce la deshidratare și dezechilibre electrolitice, mai ales dacă nu bei suficientă apă. Când nivelul de lichide scade, corpul transpiră mai greu. În cazuri mai grave, setea poate dispărea complet, iar tensiunea arterială poate scădea brusc, provocând amețeli sau chiar leșin, mai ales când te ridici în picioare;
• Alte medicamente pentru tensiune, precum ramipril sau losartan, pot cauza deshidratare. Acestea blochează un sistem natural care ajută la reglarea tensiunii arteriale, nivelului de lichide și senzației de sete;
• Medicamentele antiagregante plachetare, precum clopidogrelul și aspirina, pot reduce vasodilatația superficială a pielii, ceea ce afectează capacitatea organismului de a-și regla temperatura în condiții de căldură.

Dacă iei unul dintre aceste medicamente, verifică-ți regulat tensiunea arterială în lunile de vară și discută cu medicul despre reducerea dozei. Nu lua această măsură fără a consulta un specialist cardiolog.

2. Antidepresivele

Două dintre cele mai cunoscute și frecvent prescrise tipuri de antidepresive pot îngreuna adaptarea organismului la temperaturile ridicate. Este vorba despre inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) și antidepresivele triciclice (ATC), care influențează anumiți neurotransmițători implicați în reglarea temperaturii corpului. Aceste medicamente pot duce fie la reducerea transpirației, fie la transpirație excesivă – ambele situații afectând mecanismul natural de răcire al organismului.

Cele două clase de antidepresive acționează asupra serotoninei, noradrenalinei și altor neurotransmițători implicați în termoreglare. De exemplu, ATC-urile pot bloca acetilcolina – un neurotransmițător esențial pentru stimularea glandelor sudoripare.

Paradoxal, aceleași medicamente pot crește nivelul de noradrenalină, ceea ce poate duce la transpirație abundentă. De altfel, ambele clase pot avea acest efect. Studiile arată că până la 14% dintre utilizatorii de antidepresive se confruntă cu acest simptom.

Cum transpirația este principalul mecanism prin care corpul se răcorește, atât absența ei, cât și pierderile mari de lichide necompensate prin hidratare pot favoriza deshidratarea, epuizarea termică sau alte complicații cauzate de căldură.

3. Antihistaminicele

Nu toate antihistaminicele afectează capacitatea corpului de a face față căldurii, dar cele cu proprietăți anticolinergice pot avea acest efect, conform Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC), din SUA. Acestea sunt prescrise frecvent pentru alergii, răceală, greață, insomnie sau rău de mișcare. Printre cele mai cunoscute se numără prometazina, doxilamina și difenhidramina.

Antihistaminicele cu proprietăți anticolinergice scad capacitatea corpului de a transpira și îngreunează reglarea temperaturii interne, ceea ce crește riscul de supraîncălzire, mai ales vara.

4. Insulina

Dilatarea vaselor de sânge este unul dintre mecanismele care ajută răcirea corpului în condiții de temperaturi ridicate. Însă, acest proces face ca insulina să fie absorbită mai rapid în sânge din zona de injectare, ceea ce duce la scăderea bruscă a glicemiei. Consecința este hipoglicemia, care se manifestă prin:

• amețeli
• tremurături
• transpirații
• convulsii în cazuri severe

Absorbția accelerată a insulinei poate face mai dificilă recunoașterea semnelor clasice ale hipoglicemiei, deoarece simptomele pot fi confundate cu efectele căldurii.

De asemenea, căldura poate deteriora insulina, scăzându-i eficiența și siguranța. Din acest motiv, ea trebuie păstrată în frigider până în momentul utilizării, mai ales vara. Insulina deteriorată își modifică aspectul: devine tulbure sau își schimbă culoarea.

Citește și: Temperatura ideală pe care trebuie să o avem în cameră pe timp de caniculă. Ce recomandă specialiștii

5. Antipsihoticele

Aceste medicamente psihiatrice sunt prescrise pentru tratamentul psihozelor care pot apărea în schizofrenie sau tulburare bipolară. Ele acționează prin blocarea dopaminei și influențează indirect și nivelurile de serotonină din creier. Acest dezechilibru poate afecta funcționarea hipotalamusului, regiunea cerebrală responsabilă de reglarea temperaturii corporale.

Persoanele care iau un antipsihotic s-ar putea să nu simtă că îi este cald sau sete în zilele caniculare. Acest lucru poate duce la scăderea tensiunii arteriale și la o reducere a funcției cardiace. Pentru a compensa, organismul îngustează vasele de sânge și conservă căldura, ceea ce limitează transpirația și îngreunează răcirea corpului.

În plus, multe antipsihotice au efecte anticolinergice, adică blochează acțiunea acetilcolinei. Consecința este reducerea transpirației și creșterea riscului de supraîncălzire.

6. Antiepilepticele

Aceste medicamente cunoscute și ca anticonvulsivante pot perturba diverse mecanisme de reglare a temperaturii corpului, astfel:

• Oxcarbazepina poate duce la transpirație crescută și urinare mai frecventă. Pierderea mai mare de lichide prin transpirație și urină crește riscul deshidratării;
• Topiramat, un medicament folosit mai ales pentru epilepsie și migrene, poate reduce capacitatea organismului de a transpira;
• Carbamazepina poate provoca amețeli și slăbiciune, în special după creșterea dozei, iar căldura excesivă și deshidratarea din timpul verii pot agrava aceste simptome.

7. Hormonii tiroidieni sintetici

Levotiroxina este medicamentul care înlocuiește hormonii tiroidieni naturali în caz de hipotiroidism, atunci când glanda tiroidă produce prea puțini. Acest hormon artificial ajută la reglarea metabolismului și a temperaturii corpului.

Pe timp de vară, levotiroxina poate cauza transpirație excesivă. Ea crește activitatea metabolică a organismului, ceea ce duce la o senzație mai puternică de căldură și la o producție mai mare de transpirație. Dacă iei levotiroxină, ai grijă să-ți asiguri un aport mai mare de lichide în zilele toride și fii atent la semnele deshidratării.

Citește și: Deshidratarea: cum recunoști semnele și la ce complicații poate duce. Iată cum o poți preveni

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.