Live acumGazda perfecta (r)
Prime Time 20:00iUmor

Ce este un stop cardio-respirator și cum îl recunoști

Ce este un stop cardio-respirator și cum îl recunoști. Stop cardio-respirator: care sunt șansele de supraviețuire și ce urmări are un stop cardio-respirator

stop cardio-respirator

Ce este un stop cardio-respirator și cum îl recunoști. Stop cardio-respirator: care sunt șansele de supraviețuire și ce urmări are un stop cardio-respirator

Update: Mihai Constantinescu a murit, marți, 29 octombrie 2019, la Spitalul Floreasca din Capitală, în urma unui stop-cardio respirator.

Cântăreţul Mihai Constantinescu, în vârstă de 73 de ani, era internat la spitalul Floraeasca din București. Artistul s-a aflat stare foarte gravă după ce a suferit trei stopuri cardio-respiratorii. Artistul a fost în comă, dar își revenise recent. Din păcate însă, starea de sănătate s-a agravat subit, survenind decesul.


Ce este un stop cardio-respirator și cum îl recunoști

În primul rând stopul cardiac nu trebuie confundat cu un un stop cardio-respirator. Stopul cardiac înseamnă oprirea inimii, iar stopul cardio-respirator se produce în momentul în care funcția respiratorie încetează. Stopul cardiac duce la oprirea respirației după un aproximativ un minut, motiv pentru care, de cele mai multe ori se intră în stop cardio-respirator, adică, moarte clinică.

Moartea clinică este starea organismului în condițiile opririi complete a circulației respirației și activității funcționale a SNC (Sistemul nervos central).

-durata morții clinice 3-5 minute, la hipotermie- 2 ore;
-debutul este brusc;
-moartea clinică stare reversibila.

Sistemele afectate- cardiovascular, respirator.

Dacă nu se intervine la timp, stopul cardio-respirator poate aduce moarte subită.

Ce se întâmplă cu organismul în timpul unui stop cardio-respirator

Pacientul este în stare de inconștientă, nu mai respiră și bătăile cardiace nu pot fi percepute. De la momentul constatării acestor semne clinice, măsurile de resuscitare trebuie instituite imediat. În stopul cardio-respirator, fiecare secundă este importantă. În primele două-trei minute, masajul cardiac se impune. Această procedura stimulează puternic circulația sângelui, fapt ce ajută pacientul să rămână în viață până la sosirea ajutorului medical specializat.

Semne ale unui stop caradiac ce pot duce la stop-cardio respirator

1 Durerea în piept.

Deși cel mai frecvent, durerea în piept nu este singurul simptom.

2. Durerea la nivelul umărului sau al maxilarului

Unele persoane au simțit, înaintea unui atac de cord, durere în zonă gâtului sau au avut impresia că această a iradiat către maxilar, bărbie sau urechi, în timp ce alți pacienți au resimțit durerea numai în umăr, antebrațe sau coate. Alarmante sunt durerile care apăr și dispar brusc, nu cele care persistă. Disconfortul poate însemna, secunde, minute și chiar ore.

3. Disconfortul digestiv

Există și pacienți care s-au plâns de disconfort la nivelul stomacului. Dacă atacul de cord este preîntâmpinat de manifestări ce mimează o afecțiune digestiva (de exemplu, greață sau vărsături), confuzia bolnavului și, din păcate, în unele cazuri chiar și a medicului, este mare.

4. Senzația de picioare umflate

Specialiștii au determinat o legătură și între mușchiul inimii și picioarele umflate. Mai exact, se pare că atunci când miocardul nu mai funcționează corect, circulația sangvina este afectată, fapt ce duce la retenția de lichide și apariția edemelor. Prima oară se umflă tălpile, apoi gleznele și gambele, acestea fiind principalele zone cu circulație sangvină deficitară.

5. Senzația de sufocare în lipsă efortului fizic

Alte simptome care pot da de bănuit sunt: senzația lipsei de aer, sufocarea, palpitațiile însoțite sau nu de transpirații, senzația de amețeală, de pierderea cunoștinței, culminând cu stop cardio-respirator.

6. Stare permanentă de oboseală

70% dintre persoanele care au suferit un atac de cord s-au confruntat cu o stare accentuată de slăbiciune, cu săptămâni sau chiar luni înainte de nefericitul incident. Oboseala nejustificată poate fi provocată și de hipertensiune arterială sau diverse afecțiuni cardiace.

7. Și tulburările de somn

(dificultatea de a adormi, insomnia sau somnul agitat, neodihnitor) pot reprezenta simptomele unui preinfarct. De obicei, aceste stări se manifestă cu câteva săptămâni înainte, așa că măsurile de precauție trebuie luate imediat.

Citește și: Măsuri de prim ajutor într-un stop cardiorespirator. Cum îl recunoști și ce trebuie să faci

Stop cardio-respirator: șanse de supraviețuire

Șansele de supravițuire în urma unui stop cardio-respirator sunt reduse, în special în cazurile persoanelor cărora li se face rău pe stradă, acasă sau la birou - și anume - de 4%. Însă aceste șanse pot crește dacă se intervine rapid, dacă se poate chiar până la sosirea ambulanței, deoarece, începerea precoce a manevrelor de resuscitare și apelarea serviciului de urgență 112 pot fi făcute chiar și de către privitori, martori ai evenimentelor, personal nemedical, înaintea intervenirii personalului medical specializat. Astfel că, pe lângă chemarea ambulanței, se poate interveni printr-un masaj cardiac al inimii care să-i mențină ritmul. De asemenea, alături de această manevră se mai efectuează și suflarea de aer în plămânii victimei.

Stopul cardio-respirator scade cu 10% șansele de supraviețuire la fiecare 1 minut de la instalarea acestuia.


Mihai Constantinescu, a fost conectat la aparate după ce a făcut stopuri cardio-respratorii

Mihai Constantinescu, celebrul artist căruia îi aparține piesa copilăriei noastre, ”O lume mininată”, a fost internat pe o perioadă de cinci luni la Terapie Intensivă a spitalului Floreasca.

Soția, în vârstă de 47 de ani, a fost cea care a chemat ambulanța, după ce l-a găsit inconștient în casă. Din primele informaţii, artistul ar fi fost în stop cardio-respirator aproape 10 minute. Medicii au reușit să îl resusciteze după alte 20 de minute. În cursul nopţii însă artistul a mai intrat într-un stop cardio respirator, fiind în comă. Jurnaliștii vorbesc și despre un al treilea stop cardio-respirator făcut de artist.

Mihai Constantinescu are un istoric al problemelor cardiace. Artistul în vârstă de 73 de ani a fost operat de două ori la inimă, în ultimii 10 ani.

Cu o carieră impresionantă de peste jumătate de secol, Mihai Constantinescu a început să creeze muzică încă de la vârsta de 18 ani. A lansat peste 20 de albume, iar de numele său se leagă piese de referință precum: ”O lume minunată!„ sau „Iubiți și câinii vagabonzi!”

Citește aici - Lumea minunată a lui Mihai Constantinescu a apărut într-o jumătate de ceas: „Haideți, să vă văd care mai puteți să faceți asta!”


Bolile cardiovasculare reprezinta principala cauza de mortalitate la nivel mondial, iar Romania ocupă un loc fruntaș în topul țarilor cu decese provocate de afecțiunile cardiace. În țara noastră, în jur de 60% din decese sunt cauzate de bolile cardiovasculare, potrivit datelor Societății Române de Cardiologie. Reamintim, pe această cale, că un stop cardio-respirator este motivul decesului marelui fotbalist Ilie Balaci, în luna octombrie a anului trecut!

Citește și:

Soția lui Mihai Constantinescu, apel disperat lansat în urmă cu puține minute: „Dacă îl iubiți, vă rog, faceți asta!”