Măsuri de prim ajutor într-un stop cardiorespirator. Cum îl recunoști și ce trebuie să faci

Urmărește A1 pe Discover

Stopul cardiorespirator: ce este, cum îl recunoști, care sunt măsurile de prim ajutor în îngrijirea pacientului, ce șanse de supraviețuire sunt și care sunt urmările

Stopul cardiorespirator este, din păcate, întâlnit frecvent în România și în lume. Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de mortalitate la nivel mondial, iar România ocupă un loc fruntaș în topul țarilor cu decese provocate de afecțiunile cardiace. În țara noastră, în jur de 60% din decese sunt cauzate de bolile cardiovasculare, potrivit datelor Societății Române de Cardiologie.

Cazul antrenorului clubului Dinamo, Eugen Neagoe, care a ajuns la Spitalul de Urgență Floreasca cu diagnosticul de Stop cardio-respirator prin tahicardie ventriculară, este încă un semnal de alarmă cu privire la bolile cardiovasculare.

Citește și: Primele cuvinte rostite de Eugen Neagoe, după ce a făcut stop cardio-respirator!

În urmă cu ceva timp, și cântăreţul Mihai Constantinescu, în vârstă de 73 de ani, a fost internat la spitalul Floraeasca din București. Artistul a ajuns în stare foarte gravă după ce a suferit trei stopuri cardio-respiratorii.

Un alt caz cunoscut este cel de anul trecut, când marele fotbalist Ilie Balaci s-a stins din viață, tot din cauza unui stop cardio-respirator.

Ce este un stop cardiorespirator

Stopul cardio-respirator (SCR) înseamnă absența respirației și circulației spontane.
Oprirea simultană a respirației și circulației este extrem de rară și se produce atunci când organismul este distrus brusc și masiv, ca de exemplu în accidentele foarte grave. În majoritatea cazurilor una dintre funcțiile vitale oprește prima și secundar cealaltă.

În cazul unui stop cardiorespirator primar, inimă va continuă să bată un interval variabil de timp. Schimbul gazos la nivel pulmonar continuă până se epuizează “rezerva” de aer din plămâni. În perioadă cât inimă bate, pulsul arterial este prezent. Apoi lipsă oxigenului la nivelul mușchiului inimii va conduce la oprire cardiaca. Timpul în care survine oprirea cordului, secundară opririi respirației, este variabil și depinde de mai mulți factori

Diferența dintre stopul cardio respirator și stopul cardiac

Stopul respirator cardiac nu este același lucru cu un stop cardio-respirator.Stopul cardiac înseamnă oprirea inimii, iar stopul cardio-respirator se produce în momentul în care funcția respiratorie încetează. Prin stopul cardiac se înțelege încetarea bruscă și neașteptată a circulației la un pacient care nu era previzibil că ar putea să moară în acel moment. Oprirea primar cardiacă este urmată abia apoi de oprirea respiratorie

Dacă stopul cardiac și respirator se instalează simultan, este vorba de stopul cardio-respirator în care primul semn este pierderea stării de conștientă.

Cum recunoști un stop cardiorespirator. Primele simptome

• Victima este inconștienă (pierderea cunoștinței apare în 10-15 secunde de la stop)
• Lipsa respirației sau respirații agonice
• Pielea este palidă, iar apoi devine cenușie (cianoza)
• Absența pulsului la carotidă (nu are rost să îl căutăm mai mult de 10 secunde)
• Pupilele dilatate (se numește midriază fixă, dar nu este un totdeauna un semn sigur)

Citește și: Ce este un stop cardio-respirator și cum îl recunoști

Măsuri de prim ajutor în cazul unui stop cardiorespirator: îngrijirea pacientului

În cazul unui stop cardiorespirator, șansele de supraviețuire cresc dacă se începe imediat resuscitarea. Măsurile trebuie aplicate hotărât, altfel șansele bolnavului cu stop cardio-respirator scad.

• În primul rând sunați la 112 și anunțați situația de urgență, este vital să ajungă cât mai repede un echipaj de medici specialiști.
• Verificați dacă persoana respectivă răspunde când vorbiți cu ea.
• Eliberați căile aeriene prin hiperextensia capului (înclinare pe spate) și ridicarea bărbiei. Pune-ți una dintre mâini pe fruntea victimei, astfel încât degetul mare și cel arătător să rămână libere pentru a putea pensa nasul victimei când i se face respirație gură la gură. În acelaşi timp, cu două degete de la mâna cealaltă ridică bărbia victimei. Dacă victima este inconștientă este posibil ca limba să-i cadă în spate, spre faringele posterior, blocând astfel căile aeriene superioare, deci este important să fim atenți și la acest aspect
• Cum verifici respirația?

În cazul în care persoana nu răspunde, verificați dacă respiră sau nu. Apleacă-te asupra victimei cu fața către torace și ascultă respirația la nivelul cavității bucale a victimei. Încearcă să simți dacă există schimb de aer apropiind obrazul de nasul şi gura victimei. Observă mișcările pieptului pentru a decide dacă respiră.

• Cum se ia pulsul

Pulsul se poate simți cel mai bine pe artera carotidă care este situată în șanțul format de unul din mușchii gâtului şi mărul lui Adam. Degetele arătător și mijlociu localizează mărul lui Adam şi vor aluneca lateral pe gât până se simte pulsul în vârful acestora. Această etapa poate fi executată simultan cu verificarea respiraţiei, de asemenea timp de 5-10 secunde.

• Cum facem respirația gură-la-gură corect?

Respirațiile durează peste o secundă și cu volum suficient pentru a observă ridicarea toracelui, dar se evită respirațiile prea puternice. Respirația gură la nas este o alternativă eficientă în cazul în care cea gură la gură nu este posibilă.

Inspiră profund aer, așează-ti etanș gura pe gura victimei și insuflă aer timp de 2-3 secunde; În același timp trebuie să verifici dacă toracele se ridică atunci când insufli. Fiecare respiraţie trebuie să fie suficient de puternică, astfel încât toracele să se ridice.

• Cum se face masajul cardiac

Masajul cardiac extern își propune să înlocuiască funcția de pompă a inimii, care trimite în circulație cantitatea de sânge oxigenat. Bolnavul trebuie să fie așezat imediat pe o suprafața dură și plată (de exemplu: masă, pat rigid, scândură). Se realizează apoi compresiuni cu podul palmei pe treimea inferioară a sternului – cealaltă palmă se suprapune peste prima, pentru a întări forță de presiune.

Compresia asupra toracelui victimei se realizează cu un ritm de 50-60 compresii pe minut. La patru-cinci compresii ritmice pe stern se realizează o respirație artificială gură la gură.

Pentru o bună înțelege a modului de acordare a primului ajutor și de îngrijire a pacientului cu stop cardiorespirator, vedeți video de mai jos:

Stopul cardio-respirator: șanse de supraviețuire și urmări

Șansele de supravițuire în urma unui stop cardio-respirator sunt reduse, în special în cazurile persoanelor cărora li se face rău pe stradă, acasă sau la birou - și anume - de 4%. Stopul cardio-respirator scade cu 10% șansele de supraviețuire la fiecare 1 minut de la instalarea acestuia.

Șansele de supraviețuire în stopul cardio- respirator pot crește dacă se intervine rapid, dacă se poate chiar până la sosirea ambulanței, deoarece, începerea precoce a manevrelor de resuscitare și apelarea serviciului de urgență 112 pot fi făcute chiar și de către cei prezenți în jurul victimei.

Dacă o persoană a trecut prin astfel de evenimente trebuie făcute investigaţiile recomandate de medic pentru depistarea cauzelor şi apoi urmate recomandările şi evident tratamentul prescris de medic în funcţie de rezultatul analizelor şi al diagnosticului pus.

Citește și: Ce se întâmplă cu corpul uman aflat în moarte cerebrală