Cele mai periculoase boli mintale și simptomele lor. Cum recunoaștem tulburările psihice

Sănătatea mintală devine o provocare tot mai mare la nivel mondial și afectează tot mai multe vieți. În 2021, aproximativ 1,1 miliarde de oameni trăiau cu o tulburare mintală, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Creșterea este semnificativă față de 2019, când numărul persoanelor afectate era de aproximativ 970 de milioane.

Această tendință se observă și în datele din România. În mai puțin de un deceniu, prevalența tulburărilor mintale și de comportament aproape s-a dublat în țara noastră, arată datele Institutului Național de Sănătate Publică (INSP). Între 2012 și 2021, ea a crescut de la 1.566 de cazuri la 100.000 de persoane la 2.890 de cazuri la 100.000 de persoane, adică 3 cazuri la fiecare 100 de români.

În spatele acestor statistici se află oameni care luptă zilnic cu suferinţa, cu stigma şi cu un sistem medical care nu reușește întotdeauna să le ofere suportul de care au nevoie. În acest context, înțelegerea și recunoașterea bolilor mintale devin cruciale pentru a interveni la timp și a sprijini persoanele afectate.

Care sunt cele mai periculoase boli mintale

Prin termenul „periculoase” nu ne referim la eticheta stigmatizantă din trecut, prin care persoanele cu tulburări psihice erau văzute în mod nedrept ca imprevizibile sau violente și deveneau discriminate și marginalizate.

Expresia „boli mintale periculoase” face referire la acele situații în care anumite tulburări netratate pot deveni un pericol real fie pentru persoana în cauză (prin risc de suicid, autovătămare sau alte comportamente autodistructive), fie, mai rar, pentru cei din jur, atunci când simptomele severe scapă de sub control (halucinații, episoade maniacale, impulsivitate extremă). În fapt, „pericolul” asociat bolilor mintale este cel mai frecvent pentru persoana însăși, nu pentru alții.

Din această perspectivă, bolile mintale pot fi mai mult sau mai puțin grave, în funcție de natura tulburării, dar și de alți factori - dacă este tratată adecvat sau nu, dacă se asociază cu abuz de substanțe, etc. În funcție de tipul tulburării, cele mai periculoase boli mintale sunt:

Schizofrenia

Este o tulburare psihotică severă, cu halucinaţii, iluzii, dezorganizare a gândirii şi comportamentului. Aceste manifestări pot duce la decizii periculoase pentru sine sau, în cazuri rare, pentru ceilalți. Schizofrenia afectează sănătatea fizică și mentală a persoanei, relațiile sociale și capacitatea de a funcționa în viața de zi cu zi. În medie, persoanele cu schizofrenie au o speranță de viață cu 9-13 ani mai scurtă decât populația generală.

Tulburarea de personalitate antisocială

Cunoscută și ca sociopatie, această tulburare se caracterizează prin comportamente impulsive sau violente care pun în pericol siguranța celor din jur, inclusiv prin infracțiuni sau acte antisociale repetate.

Persoanele cu tulburare de personalitate antisocială pot adopta comportamente riscante (precum consum de droguri, alcool, condus imprudent sau activități ilegale) care le pun viața și sănătatea în pericol. Lipsa de remușcare sau empatie a acestora face dificilă gestionarea acestei tulburări.

Tulburarea bipolară

Este una dintre principalele cauze de dizabilitate la nivel global, deoarece poate afecta multiple aspecte ale vieții, conform OMS. Această afecțiune crește riscul de suicid și de a dezvolta tulburări de anxietate sau dependențe de substanțe. În medie, persoanele cu tulburare bipolară trăiesc cu aproximativ 13 ani mai puțin decât populația generală.

Tulburările legate de consumul de substanţe

Abuzul de alcool, droguri și medicamente se află printre cele mai periculoase tulburări mintale din mai multe motive:

• Riscul crescut de mortalitate prin supradoze, accidente, boli asociate (ciroză, hepatite, etc).
• Comportamentele periculoase: violență, condus sub influență, infracționalitate.
• Impactul social major: destramarea familiei, pierderea locului de muncă, stigmatizare și sărăcie.

Aceste tulburări sunt considerate boli mintale pentru că afectează direct creierul, schimbă chimia organismului și duc la pierderea controlului asupra consumului.

Depresia majoră

Depresia este un termen general folosit în limbajul curent pentru a descrie stările de tristețe, lipsă de energie sau pierderea interesului. Depresia majoră, numită și depresie clinică sau tulburare depresivă majoră, este cea mai severă formă, cu simptome mai intense și persistente.

Depresia majoră afectează activitățile zilnice, inclusiv munca, relațiile, școala și îngrijirea de sine, și prezintă un risc crescut de suicid dacă nu este tratată corespunzător. Această tulburare este periculoasă prin prisma riscului major de suicid atunci când nu este tratată corespunzător.

Citește și: Depresia postpartum: când începe, cât durează și cum te poate afecta fără să-ți dai seama

Simptomele de schizofrenie

Aproximativ 23 de milioane de persoane suferă de această tulburare la nivel mondial, adică una din 345 de persoane. Schizofrenia face parte dintr-o categorie mai mare de tulburări numite psihotice care provoacă detașare de realitate și împiedică bolnavii să facă distincția între real și imaginar.

Semnele şi simptomele majore includ:

• halucinaţii auditive sau vizuale: auzirea de voci care nu există, percepţii vizuale distorsionate
• idei delirante: credinţe fixe care nu se bazează pe realitate (de exemplu, că cineva te controlează, sau că eşti persecutat)
• gândire dezorganizată: discurs incoerent, dificultăți în organizarea gândurilor, salturi logice neaşteptate
• comportament dezorganizat: gesturi și atitudini nepotrivite contextelor
• agitație intensă și hiperactivitate
• retragere socială, pierderea interesului pentru activităţi
• declin cognitiv: dificultăţi de concentrare, memorie slabă, dificultăţi de înţelegere și/sau exprimare

Simptomele tulburării de personalitate antisocială

Persoanele cu tulburare de personalitate antisocială ignoră drepturile și sentimentele celorlalți, tind să-i supere sau să-i enerveze intenționat, să-i manipuleze și să-i trateze cu asprime sau cu indiferență crudă, potrivit Mayo Clinic. Ele nu simt remușcări și nu regretă comportamentul lor.

Simptomele tulburării de personalitate antisocială includ:

• ignorarea diferenței dintre bine și rău
• mințitul pentru a profita de alții
• lipsă de sensibilitate sau respect față de ceilalți
• folosirea farmecului sau a inteligenței pentru a-i manipula pe alții în scop personal sau pentru plăcere
• sentiment de superioritate și opinii extrem de rigide
• încălcări grave ale regulilor
• probleme cu legea, inclusiv comportament criminal
• ostilitate, agresivitate, violență sau amenințări la adresa altora
• lipsa sentimentului de vinovăție pentru răul provocat altora
• realizarea de acte periculoase fără a ține cont de siguranța proprie sau a altora
• neseriozitate și eșec în îndeplinirea responsabilităților profesionale sau financiare

Simptomele tulburării bipolare

Se estimează că una din 200 de persoane sau 0,5% din populația globală trăiește cu această tulburare. Mulți dintre cei care au tulburare bipolară sunt diagnosticați greșit sau rămân netratați și se confruntă cu discriminare și stigmatizare, conform OMS.

În psihiatrie, „bipolar” este un termen umbrelă care include un grup de tulburări bipolare și tulburări înrudite, dar toate au în comun schimbările extreme de dispoziție. Persoanele afectate trec de la o dispoziție extrem de ridicată, cu multă energie (episoade maniacale) la o dispoziție scăzută (episod depresiv).

Episoadele maniacale se manifestă prin:

• euforie și entuziasm
• râs necontrolat
• sentiment exagerat de valoare de sine sau stimă de sine ridicată
• iritabilitate, agitație sau neliniște mai intensă decât de obicei
• energie excesivă și hiperactivitate
• vorbire rapidă și trecerea rapidă de la o idee la alta
• dificultăți de concentrare și ușor de distras
• gândire dezorganizată
• scăderea necesității de somn
• comportamente riscante sau impulsive (cheltuieli, sex, consum de substanțe, vătămare)
• convingeri grandioase sau persecutorii fixe și eronate (de exemplu: „Sunt o persoană foarte faimoasă” sau „Vecinul mă spionează”).

Unele persoane cu tulburare bipolară pot experimenta un tip de episoade numite hipomaniacale, cu simptome similare maniei, dar mai ușoare și mai puțin perturbatoare.

Episoadele depresive se manifestă prin:

• tristețe, iritabilitate sau senzație de gol emoțional
• pierderea interesului sau plăcerii în activități
• oboseală, lipsă de energie
• dificultăți de concentrare
• sentimente de vinovăție, inutilitate, lipsă de speranță
• tulburări de somn
• modificări ale apetitului
• gânduri legate de moarte sau suicid

Simptomele tulburărilor legate de consumul de substanțe

Studiile imagistice arată schimbări în zonele creierului implicate în judecată, luarea deciziilor, învățare, memorie și controlul comportamental. Conform Asociației Americane de Psihiatrie, simptomele acestor tulburări sunt grupate în patru categorii:

• control afectat: dorințe puternice de consum și dificultăți de a controla utilizarea.
• probleme sociale: eșec în îndeplinirea responsabilităților și reducerea sau abandonarea activităților sociale, profesionale ori de recreere.
• utilizare periculoasă: consum în situații riscante, în ciuda problemelor cunoscute.
• efecte ale substanței: dezvoltarea toleranței și apariția sevrajului la întreruperea consumului.

Simptomele depresiei majore

Conform centrului medical american Cleveland Clinic, simptomele comune ale depresiei majore sunt:

• tristețe și senzație de gol interior
• lipsă de speranță
• pierderea interesului față de toate sau aproape toate activitățile
• sentimente de inutilitate sau vinovăție excesivă
• capacitate scăzută de concentrare
• probleme de somn (insomnie) sau, dimpotrivă, somn excesiv (hipersomnie)
• creșterea sau scăderea apetitului, ceea ce poate duce la îngrășare sau pierdere în greutate
• lipsă de energie sau oboseală accentuată
• gânduri recurente legate de moarte sau suicid

Depresia majoră diferă de fluctuațiile normale de dispoziție, deoarece simptomele persistă aproape în fiecare zi, pe tot parcursul zilei, timp de cel puțin două săptămâni.

Citește și: Vârsta de 40 de ani, o piatră de hotar pentru creier. Ce modificări iremediabile se produc

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.