Ei sunt de parere ca imaginatia poate juca un rol important in reevaluarea cantitatii de mancare de care ne bucuram zi de zi. Gandindu-ne in cele mai mici detalii la produsul consumat - de la scoaterea din ambalaj sau „transportul" de la farfurie la gura pana la felul in care este mestecat si inghitit -, vom consuma mai putin decat persoanele care, inainte sa manance, se gandesc fie la altceva decat la hrana, fie la alte produse decat cele cu care urmeaza sa se delecteze.
Pare un exercitiu de imaginatie destul de natang, dar psihologii si nutritionistii implicati in studiu spun ca eficienta sa are o explicatie foarte simpla. Ceea ce conteaza atunci cand ne pregatim sa consumam un aliment preferat este prima imbucatura. Nu cea de-a sasea sau cea de-a zecea. Dupa primele doua imbucaturi intervine un fel de plictiseala - creierul stie deja ce a facut, ce urmeaza sa faca si ce senzatie urmeaza sa incerce, asa ca entuziasmul fata de stimul scade. De altfel, deprinderea cu produsul consumat este „cheia" cu ajutorul careia cercetatorii spera sa-i ajute pe oameni sa manance mai putin.
„Exercitiul de imaginatie poate provoca din partea creierului raspunsuri similare celor pe care le-ar da intr-o situatie reala", spune psihologul Carey Morewedge, de la Universitatea Carnegie Mellon. Cand ne gandim la felul in care am indeplini o anumita sarcina se activeaza aceleasi circuite nervoase ca atunci cand am realiza cu adevarat respectiva sarcina. De aici, cercetatorii au tras concluzia ca merita investigat daca nu cumva oamenii s-ar putea deprinde deja, cu ajutorul puterii mintii, cu mancarea pe care umreaza sa o consume.
Daca premisa studiului pare cumva amuzanta, felul in care a fost realizat este si mai simpatic. Unul dintre experimente a implicat mai multi voluntari si cateva bomboane de ciocolata M&Ms. Membrii unui grup de voluntari au fost rugati sa-si imagineze ca mananca 30 de drajeuri si ca arunca trei bomboane intr-o masina de spalat. Membrii celuilalt grup si-au imaginat ca mananca trei drajeuri si ca arunca 30 intr-o masina de spalat.
Apoi, membrii ambelor grupuri au trebuit sa manance, din cate un castronel, cate bomboane poftesc. A reiesit ca voluntarii care s-au vazut cu ochii mintii rontaind 30 de M&Ms au mancat cu 50% mai putin decat cei a caror imaginatie s-a delectat cu doar trei bomboane. In cazul celor din urma, creierului nu i s-a indus senzatia de obisnuinta, de deprindere.
Dupa alte patru tipuri de experimente, concluzia a fost clara: „Daca ne gandim, pur si simplu, la o mancare, vom pofti si mai mult la ea. Dar daca ne gandim la cum vom consuma respectivul produs, daca dezvoltam un exercitiu mental detaliat al consumului propriu-zis, atunci dorinta fata de produs va scadea", spune Morewedge. Cu alte cuvinte, a te gandi la o portie de crispy strips cu cartofi prajiti si sos de usturoi te va innebuni de pofta. A te gandi la cum rontai si inghiti fiecare bucata crocanta in parte dupa ce o inmoi tacticos in sos te va face sa ceri o portie de cinci bucati in loc de opt. Si sa lasi, eventual, vreo doua in farfurie.
Cercetatorii sunt decisi sa studieze fenomenul si mai in detaliu. De pilda, sa-i roage pe voluntari sa vina flamanzi la experimente. Studiile urmaresc sa stabileasca exact si cat dureaza efectul acestui proces imaginativ in afara laboratorului, in situatii de zi cu zi.
Citeste si Jurnalul National
Foto: introtointernetmarketing.com
Sportul calmeaza durerile de stomac... Afla cum faci diferenta: simpla durere sau piatra la rinichi?...
