Sarcină după 35 de ani? Medicul specialist explică riscurile medicale

Însă, dincolo de planurile personale, biologia rămâne neschimbată. Iar întrebarea care apare inevitabil este: cât timp mai poate fi amânată sarcina fără riscuri majore?

„Fertilitatea nu ține cont de stilul de viață modern. Din punct de vedere biologic, corpul feminin are un calendar foarte clar și riscurile unei sarcini la o vârstă avansată nu sunt de ignorat”, explică dr. Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-giencologie, cu supraspecializare în infertilitate.

Cel mai potrivit moment pentru a avea un copil

Din punct de vedere biologic, perioada optimă pentru concepție este între 18 și 30 de ani, când ovocitele sunt numeroase și de cea mai bună calitate genetică.

Realitatea zilelor noastre arată însă că multe femei ajung să își dorească primul copil abia după 35 de ani, moment în care fertilitatea nu mai este la nivelul de odinioară. Deși multe femei pot rămâne însărcinate natural până aproape de 40 de ani, șansele lunare de concepție sunt semnificativ mai mici comparativ cu cele de la 25-30 de ani.

„După 35 de ani, nu mai vorbim doar despre reducerea cantității de ovocite, ci și despre o scădere importantă a calității lor genetice. Acesta este motivul pentru care obținerea unei sarcini poate deveni mai dificilă, chiar și în cazul femeilor care nu au avut anterior probleme ginecologice”, subliniază dr. Vythoulkas.

Sarcina după 35-40 de ani: ce se schimbă în organismul femeii?

Șansele de a obține o sarcină pe cale naturală scad considerabil după vârsta de 35 de ani. Rezerva ovariană este mult diminuată, după 40 de ani devenind aproape inexistentă, iar ovocitele rămase prezintă în proporție majoritară modificări cromozomiale.

„O femeie sănătoasă poate încerca să obțină o sarcină pe cale naturală până la 44-45 de ani, sub monitorizare medicală atentă, dar trebuie să înțeleagă că probabilitatea unei sarcini sănătoase este de sub 1%, riscul de complicații este major, iar încercările pot deveni un consum emoțional și fizic inutil”, explică medicul.

CITEȘTE ȘI: Care sunt șansele să rămâi însărcinată în funcție de vârstă

Riscurile medicale care cresc odată cu vârsta maternă

Înaintarea în vârstă nu influențează doar fertilitatea, ci și evoluția sarcinii. După 35-40 de ani, crește frecvența unor afecțiuni cronice care pot transforma sarcina într-una cu risc. Spre exemplu, o femeie care decide să amâne momentul concepției după această vârstă se poate confrunta cu diabet gestațional, hipertensiune arterială, afecțiuni cardiace sau renale și tulburări neurologice.

„Aceste boli nu împiedică neapărat apariția sarcinii, dar pot influența evoluția ei și pot duce la complicații serioase atât pentru mamă, cât și pentru făt”, avertizează dr. Andreas Vythoulkas.

Avortul spontan: un risc direct proporțional cu vârsta

Unul dintre cele mai importante riscuri asociate vârstei materne avansate este avortul spontan, a cărui incidență crește semnificativ odată cu trecerea anilor.

Până la 30 de ani, riscul de avort spontan este de aproximativ 10%; între 30 și 40 de ani, riscul se dublează; între 40 și 44 de ani, riscul este de 34%; iar peste 45 de ani, avortul spontan survine în aproape 50% din cazuri.

„Principalul motiv este reprezentat de anomaliile cromozomiale ale ovocitelor. Cu cât vârsta este mai mare, cu atât crește probabilitatea ca embrionul să nu fie viabil”, explică specialistul.

Riscul de anomalii genetice la copil

Vârsta mamei este strâns legată și de riscul apariției anomaliilor cromozomiale. Dacă la 20 de ani, riscul de sindrom Down este foarte scăzut, după 40 de ani, această afecțiune apare la un copil din 11, iar anomaliile cromozomiale generale survin la una din 8 sarcini, arată datele statistice.

Aceste date nu înseamnă că toate sarcinile după 40 de ani vor avea probleme, dar probabilitatea este semnificativ mai mare.

Nici vârsta tatălui nu este lipsită de importanță

Deși bărbații nu se confruntă cu menopauza, fertilitatea masculină nu este imună la trecerea timpului. După 40 de ani apar modificări importante: scăderea volumului de spermă cu până la 30%; reducerea motilității cu aproximativ 37%; creșterea riscului de spermatozoizi anormali de până la cinci ori.

„Calitatea materialului genetic masculin influențează nu doar șansa de concepție, ci și sănătatea viitorului copil. De aceea, analiza spermei (spermograma) ar trebui să fie una dintre primele investigații efectuate de cuplu atunci când planifică o sarcină”, atrage atenția dr. Andreas Vythoulkas.

Studiile arată că tații peste 40 de ani au un risc mai mare de a concepe copii cu autism, nanism, malformații cardiace, epilepsie sau sindrom Down.

CITEȘTE ȘI: Timpul necesar pentru a rămâne însărcinată: când e cazul să te îngrijorezi

Fertilizarea in vitro: o soluție, dar nu un miracol

Deși fertilizarea in vitro (FIV) oferă o șansă reală femeilor care se confruntă cu infertilitatea, aceasta nu poate compensa complet efectele înaintării în vârstă asupra calității ovocitelor. După 35-40 de ani, rata de succes a procedurilor FIV scade considerabil, chiar și în centrele cu tehnologie de ultimă generație, tocmai din cauza numărului redus de ovocite viabile și a riscului crescut de anomalii genetice ale embrionilor.

„Fertilizarea in vitro nu întinerește ovocitele și nu poate anula ce a fost deja pierdut biologic. Ea poate ajuta la obținerea unei sarcini, dar nu poate garanta una sănătoasă”, explică dr. Andreas Vythoulkas.

În multe cazuri, femeile peste 40 de ani ajung să aibă nevoie de mai multe proceduri FIV, ceea ce presupune costuri ridicate, stres emoțional și un impact psihologic important asupra cuplului.

Pentru pacientele cu rezervă ovariană foarte scăzută, o opțiune poate fi utilizarea ovocitelor donate, metodă care crește semnificativ șansele de sarcină, însă implică decizii medicale și emoționale complexe.

O alternativă tot mai recomandată de specialiști este crioconservarea ovocitelor la vârste tinere, ideal înainte de 30–32 de ani, atunci când acestea au cea mai bună calitate genetică. Prin congelarea ovocitelor în perioada de maximă fertilitate, femeia își poate păstra șansele reale de a obține o sarcină sănătoasă mai târziu, chiar dacă momentul maternității este amânat din motive personale sau profesionale.

„Crioconservarea ovocitelor nu garantează apariția unei sarcini, dar oferă o opțiune biologică valoroasă, care poate face diferența între o procedură FIV cu șanse reale de succes și una cu probabilități extrem de reduse”, explică dr. Andreas Vythoulkas.

Specialistul subliniază că această metodă reprezintă o formă de prevenție reproductivă, nu un capriciu, mai ales în contextul în care vârsta rămâne principalul factor care influențează fertilitatea feminină.