Minunile inca ascunse ale Egiptului

Urmărește A1 pe Discover

Există egiptologi "de profesie" şi egiptologi prin vocaţie. Primii consideră vehemenţi pe aceştia din urmă, dar totuşi marile descoperiri, si unele dintre cele mai mari minuni ale lumii lor li se datorează. Unul dintre acestia este si britanicul Nigel Appleby, fost inginer militar şi autor al best-seller-ului "Hall of the Gods: The Quest to Discover the Knowledge of the Ancients", apărut în anul 1998 la editura londoneză Heinemann.

Appleby afirmă în această carte că încă mai sunt piramide de descoperit, si încă piramide de mari dimensiuni, întrucat ansamblul arhitectonic de la Giseh este, de fapt, o hartă a cerului, reproducand constelaţia Orion şi poziţia catorva stele învecinate. Iar acolo unde ar fi trebuit să se găsească proiecţia stelei Sirius din contelaţia Cainele Mic, stea de mare importantă pentru preoţii egipteni, care spuneau "de acolo au venit zeii". De cealaltă Parte a "baricadei" egiptogice, arheologii consideră că o piramidă de dimensiunile celei numite "a lui Keops", care are 146 de metri înălţime, nu ar fi putut "scăpa" nedescoperită timp de cateva mii de ani, sau că, dacă există, în mod sigur a fost prădată şi poate chiar demolată, în timpul frămantărilor sociale care au urmat prăbuşirii Vechiului Regat.

Au fost totuşi găsite cateva piramide neterminate sau chiar dăramate, care acum arată ca niste mormane de pietriş, precum şi fundatiile unor piramide (clemoiate sau neterminate - încă nu se ştie precis), ceea ce demonstrează că o surpriză de proporţii poate totuşi să apară oricand. Mai mult încă, piramide şi morminte regale aparţinand unor faraoni cum ar fi Menkanhor, Neferkare sau Ity "lipsesc de la apel". Aşa că arheologii de la universitătile laponeze, Tokai şi Waseda s-au pus serios pe treabă, folosind date provenite de la sateliţii artificiali care au început să scaneze întreaga "zonă a piramidelor" de la vest de Nil, care începe la Abu Rawash şi se termină la Maidum.

38 de situri arheologice incă necercetate

Tot aşa cum viitorul faraon Tutmosis al III-lea nu a scăpat de unul singur în nisipul deşertului pentru a dezgropa piramidele, ci a trimis o întreagă armată de muncitori, nici arheologii modemi nu au folosit un singur satelit. Au fost "puşi la treabă" atat sateliţi care operează în spectrul optic, cat si sateliţi care folosesc fascicule cu microunde: Earth Resources Satellite (ERS1), de fabricaţie japoneză, european Remote Sensing Satellite (ERSS), aparţinind UE; sateliţii Landsat (american), SPOT (francez) şi R! (rusesc). Datele provenite de la acestia au fost comparate, cordate si centralizate. Fiecare lungime de undă din spectrul optic sau radio aduce date diferite, undele de foarte înaltă frecvenţă fiind mai bune pentru a identifica monumente arhitectonice ascunse sub nisipul deşertului, în timp ce imaginile provenite de la satelitii care lucrează în spectrul optic sunt folosite într-o fază ulterioară, cînd apare nevoia clarificării unor detalii de formă, ceea ce se obţine, bineînţeles prin suprapunere. O rezoluţie de un metru (destul de grosolană, dacă ne gandim că sateliţii de spional pot citi chiar şi numerele de înmatriculare ale automobilelor sau titlurile ziarelor) este suficientă pentru a identifica o piramidă sau un mormant regal. Pană acum au fost astfel identificate 38 de situri arheologice în care se află construcţii încă nedescoperite.

Din păcate pentru arheologii japonezi, cea mai mare parte dintre aceste situri arheologice se află în zone concesionate altor echipe de cercetători sau, mai rău, de interes militar. Asa încat din 38 de situri arheologice "văzute de sus", japonezii au trebuit să se mulţumească cu patru.

Dahshur Nord

Două situri arheologice situate în apropierea piramidei lui Kendjer conţin obiecte de natură evident artificială cum ar fi lespezi şi blocuri de stancă de diferite dimensiuni si chiar trei sarcofage de piatră. Explorarea unui al treilea sit arheologic, situat în plin desert, a fost amanată pentru o dată ulterioară pentru că mormantul regal aflat acolo datează din perioada Regatului Nou. Japonezii au preferat să sape în situl nr. 35, situat la 30 de kilometri sud de Cairo şi la doi kilometri nord-vest de Piramida Rosie a lui Snefru, sit arheologic pe care ei l-au botezat Dahshur Nord.

Săpăturile au început în anii 90 si rezultatele au apărut imediat. A iesit la iveală un mormant de cărămidă, construit tot în timpul Regatului Nou (ce nu vrei, aia găseşti!) avand o lungime de 47 de metri şi o constructie similară cu capela funerară a faraonului Horemheb de la Saqqarah. Partea superioară a mormantului, construit pe un deal, a dispărut demult, locul fiind acoperit de lespezi şi blocuri de piatră Imprăştiate peste tot. Printre acestea s-a găsit si o piramidă "de buzunar", avand 60 de cm înălţime, care în mod sigur stătea deasupra capelei. Din fericire, sub acest talmeş-balmeş s-au descoperit şapte camere subpămantene, la care se poate ajunge coborand printr-un tunel vertical. Acolo s-au găsit obiecte purtand numele faraonilor Akhenateu, Ramses şi Tutankamon şi al soţiei acestuia, Aukhsenamon, precum şi un sarcofag de piatră, impecabil finisat, astfel încat arheologii au tras concluzia că acolo a fost înmormantat un înalt personaj, indeaproape înrudit cu familia regală.

Mai sunt incă destule de găsit…

Pesimiştii care afirmă că epoca de aur a arheologiei s-a cam terminat, se insala, se pentru că, în Egipt, cel puţin, mai sunt încă destule descoperiri de făcut, alte minuni ale lumii. Chiar şi Marea Piramidă de la Giseh, zisă şi "a lui Kheops" (scriitorul copt Masudi, mort în anul 957 e.n., afirma că acest monument ar fi fost construit din ordinul faraonului Surid, care ar fi domnit în Egipt inainte de potop, deci acum mai bine de 12,000 de ani!) conţine, se pare, camere secrete care au fost detectate prin ultrasunete. Folosind acelasi procedeu, mai multi cercetători au tras conciuzia că Marea Piramidă şi Sfinxul ar fi unite de o reţea de camere şi coridoare subterane care se întinde pană hăt-departe. Autorităţile egiptene nu şi-au dat însă acordul pentru începerea cercetărilor, pentru că noi săpături şi lucrări arheologice, precum şi eventuale lucrări de restaurare ar scoate ansamblul de la Giseh din circuitul turistic pentru caţiva ani. Adică, statul egiptean ar pierde o importantă sursă de venituri…

Bineînţeles, specializaţi în "teoria conspiraţiei" nu pierd nici un prilej să afirme că, de fapt, nimeni nu vrea să descopere nimic nou, pentru că descoperiri prea spectaculoase ar putea duce la reinterpretarea şi poate chiar la rescrierea istoriei.