Urmărește A1 pe DiscoverLa 40 de ani de la cutremurul din 1977, în Bucureşti, capitala sud-europeană cea mai vulnerabilă la seisme, există încă 350 de clădiri încadrate în clasa I de risc, 174 reprezentând pericol public întrucât prezintă un risc iminent de prăbuşire, iar alte 330 de imobile sunt încadrate în clasa a II-a de risc seismic, potrivit listei imobilelor expertizate tehnic la data de 28 februarie 2017.
Potrivit datelor Ministerului Dezvoltării, în România sunt 607 clădiri, respectiv 10.577 apartamente încadrate în clasa I de risc seismic. De asemenea, circa 30% din spitalele din România funcţionează în clădiri cu risc seismic I sau II. Cu alte cuvinte, un cutremur similar celui produs în 1977 ar afecta 65% din populaţia României.
Jumătate din clădirile încadrate în clasa I de risc seismic sunt în Bucureşti, capitala sud-europeană cu cel mai mare risc seismic şi printre primele 10 din lume. Aproximativ 120.000 de persoane locuiesc în clădirile cu risc seismic, din care 10 la sută în clădirile cu risc iminent de prăbuşire, arată date publicate de Primăria Capitalei.
În Bucureşti sunt derulate două proiecte de consolidare începute în perioada 2008-2009, gradul de execuţie fiind de aproximativ 30 la sută, se mai arată în documentele municipalităţii.
Situaţii oficiale prezentate recent de Ministerul Dezvoltării arată că în Bucureşti un eventual cutremur ar avea efect foarte puternic în zonele Otopeni, Băneasa, Casa Presei şi Pantelimon, puternic în zonele Panduri, Militari, Dumul Sării, mediu în zonele Titulescu, Bălcescu, Balta Albă şi Gemeni, iar un efect scăzut s-ar înregistra în zonele Dâmboviţa, Metalurgiei şi IMGB.
Vulnerabilitatea Bucureştiului în cazul unui sesim este dată de "fondul construit vechi, din zona centrală", dar şi de "condiţiile locale de teren, caracterizate prin prezenţa unor straturi argiloase groase, care favorizează perioade predominante lungi ale mişcării terenului, la magnitudini mari şi medii". Un alt motiv este acela că "perioada proprie de vibraţie, de 1,4 - 1,7 secunde, caracteristică clădirilor înalte, construite cu precădere în perioada interbelică corespunde de regulă perioadei de vibraţie indusă de cutremurele puternice din sursa Vrancea, moment în care se produce fenomenul de rezonanţă, cu efect distrugător, de prăbuşire, a clădirilor care fac parte din fondul construit vechi".
