Anul acesta, „Ziua Regalității” va fi sărbătorită printr-un maraton pe distanța de 42 de kilometri, un semimaraton de 21 de kilometri şi un cros de 10,5 kilometri. Prin cele trei evenimente se urmărește promovarea sportului în rândul copiilor.
La sfârșitul celor trei probe, la care vor putea participa cel mult 500 de persoane, la palatul Elisabeta va avea loc și o festivitate de premiere, în prezența principesei Margareta și a principesei Maria.
Care este semnificația „Zilei Regalității”, sărbătorită pe 10 mai:
Ziua Regelui sau Ziua Regalității a fost Ziua națională a României între 1866-1916 și 1918-1947. Era sărbătorită la 10 mai.
În 1866, la 10 mai, ca o coincidență, Principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen ajunge la București și este încoronat ca rege al României. Ziua Regelui sărbătorea proclamația de independență a Senatul României față de Imperiul Otoman, proclamație care a avut loc la 10 mai 1877, în timp ce se purta Războiul de Independență al României.
Ziua națională, la 10 Mai, era sărbătorită de toți românii care luau parte la o bătaie de flori la șosea. În 1917 a fost interzisă ca urmare a ocupației germane a României. În 1947 este interzisă definitiv de regimul comunist după abdicarea forțată a regelui Mihai I al României.
Legea nr. 103 din 14 mai 2015 hotărăște (art. 1) că "Ziua de 10 Mai va fi sărbătorită în fiecare an ca sărbătoare națională" prin organizarea de manifestări cultural-artistice. În textul actului normativ nu apare explicit denumirea sărbătorii, dar în media e denumită „Ziua Regalității”.
Războiul de Independență al României:
La începutul domniei principelui Carol I, România era un stat mic, cu o suprafață de 121.000 kilometri pătrați și cu o populație de circa cinci milioane de oameni. Încă aproximativ cinci milioane de români trăiau în provinciile istorice ocupate de imperiile vecine. Dezvoltarea economico-socială ca și aspirațiile naționale ale României erau grav afectate de statutul de vasal al Imperiului Otoman.
Pe 4 (stil vechi) / 16 aprilie (stil nou) 1877, Principatele Unite și Imperiul Rus au semnat un tratat la București care permitea trupelor ruse să traverseze teritoriul tării în drumul spre Balcani, cu condiția respectării integrității teritoriale a României.
Inițial, înainte de 1877, Rusia nu a dorit intrarea României în război nedorind ca aceasta să participe la tratatele de pace pentru împărțirea teritoriilor, însă rușii s-au lovit de o puternică rezistență suferind pierderi grele și fiind învinși de trupele (40.000 de soldați) conduse de Osman Pașa în asediul Plevnei.
În România a fost declarată mobilizarea trupelor. Aproximativ 120.000 de soldați au fost masați de-a lungul Dunării pentru apărarea țării în fața unui eventual atac al turcilor. Imperiul Rus a declarat război Imperiului Otoman pe 12 (sv) / 24 aprilie (sn)1877, iar trupele ruse au intrat în România pe la Ungheni, peste nou construitul pod de peste Prut, opera cunoscutului inginer francez Gustave Eiffel.
În urma acestui război, România a obținut independența față de Imperiul Otoman.
Sursa: wikipedia
Prințesa Sisi, omagiată la Palatul Ghica! Ziua Regalității are mai multe semnificații decât credeai!... Thalida i-a șocat pe matinalii de la „Neatza”! Ce le-a cerut artista...
