Urmărește A1 pe DiscoverMașinile de poliție cu radare vor deveni inutile în România, după ce comisiile reunite de industrii, juridică și transporturi ale Camerei Deputaților au dat raport favorabil unui proiect de lege privind modificarea Codului rutier, prin care acestea trebuie să fie presemnalizate cu un panou afişat cu 500 - 1.000 de metri înainte, pe sensul de mers.
Așadar, potrivit noi legi, panoul ar trebui să fie montat de către administratorul drumului la solicitarea poliţistului, iar maşinile cu radar trebuie să fie inscripţionate vizibil, dar şi poziţionate vizibil. Ba mai mult, dispozitivele radar de tip pistol nu pot fi folosite la mai mult de 10 metri de maşina de poliţie.
Proiectul primise aviz negativ de la Guvern, iar deputaţii USR au fost singurii care s-au opus acestuia la votul din comisie.
USR a criticat dur proiectul de lege, calificând prevederile acestuia ca fiind "o oroare".
"Practic, radarele vor trebui semnalizate oriunde sunt instalate cu panouri puse cu un kilometru înainte, deci Poliţia, atunci când vrea să pună un radar, trebuie să sune la administratorul drumului, la Primărie sau la CNAIR şi îi roagă pe aceştia să monteze cu un kilometru înainte un panou care să anunţe că urmează un radar. Se dă practic "liber" la nerespectarea legii, la nerespectarea vitezei de deplasare. (...) Am fost şocat să vedem cum toate partidele, în afara USR, au votat la unison în comisie nişte aberaţii juridice destul de multe", a declarat, la finalul şedinţei, deputatul USR Cătălin Drulă, în opinia căruia era mai onest să fie scoase limitele de viteză.
Potrivit deputatului USR Ionuţ Moşteanu, "Poliţia a fost castrată în acest moment în ceea ce priveşte controlul vitezei şi se dă totodată liber unui imens circuit de raliu", în condiţiile în care există mii de morţi din accidente, dar şi pietoni ucişi pe trotuare, de către vitezomani.
Proiectul de lege pentru modificarea art. 109 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice a primit votul Senatului şi urmează să primească votul plenului Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional.
