E ceva ce nu s-a spus despre Robbie? Da.
Cum e, în cuvinte, starea aia. STAREA. Nu a lui. A ta. A celui care l-a așteptat să vină, i-a decupat pozele din reviste, i-a dat Follow pe Twitter, s-a gândit cum să facă bani să îl vadă la Londra, Leeds, Manchester, Berlin.
STAREA din momentul ACELA. Când ești în fața scenei și știi absolut toate cuvintele, toate pauzele de respirație, toate momentele în care ai ascultat Angels, Feel, Let me entertain you.
Dragă coleg de concert, rândurile de mai jos sunt pentru tine. Sper să ne recunoaștem după sclipirea din priviri și freamătul din respirație. Vom fi toți ca în reclama legendară cu surferii. Good things come to those who wait.
I-ai văzut cea mai recenta fotografie de pe Facebook, nu? 13 iunie 2015, răstoarnă eternul clișeu Saturday Night Fever. Gol și cu un ciorap acoperindu-i sexul. Acoperit dar în văzul tuturor. Confirmând și înșelând așteptări, setând standarde. Probabil cea mai bună metaforă din lume pentru a-l descrie pe cel mai mare cunoscut entertainer al momentului.
L-ai văzut în one-on-ones, nu? Îi sorbi pliul de deasupra buzei și vrei unul ca el în viața ta. Postura deschisă sau semi-deschisă. Mate. Îți zice mate-camarade. Te face să simți că parcă tu îi faci o favoare că vorbești cu el. Semn clar de om superior.
Pentru olandezi, cu dedicație ;). În 2012, când își făcea planuri de a re-cuceri lumea.
Mă tot întreb cum e ca viața să ți se deschidă, fără excepție, pe coordonatele superlativului?
Poate astfel își găsește explicația...dependența (de droguri), senzația că e mereu în competiție cu el însuși. Că e singur pe lume dar pentru lume. Că mintea îi merge ca un motoraș. Că de la creier către corzile vocale, mâini, picioare, corp se duc impulsurile. Că marca showurilor lui e una mentală. Freddie Mercury cânta cu sufletul, Morrissey defila cu socialul și cu problemele emoționale, Pink Floyd cu ordinea mondială. La Robbie totul începe în minte.
Spunea, în toamna lui 2014, celor de la The Telegraph:
Performingul e un sport extrem. De fiecare dată când urci pe scenă devii extrem de vulnerabil pentru că numărul de oameni care te privește e dincolo de limitele normalului. Uneori mă sperii. Dar...de cele mai multe ori, când sunt încrezător, este tulburător și captivant. E o experiență la limita spiritualului.
Știți cântecul acela How many roads should a man walk each day before you call him a man? (adică Blowing in the wind?) Cam asta cu Robbie: de câte ori să iasă un om din el înainte ca să se cheme un artist formidabil?
Cei de la Pink Floyd și Morrissey, cavaleri la aceeași masă rotundă ai clasicului entertainment englezesc, au arătat, cu mult dinainte. E ca o lepădare de sine. O întoarcere la inocență. "Sunt aici pentru voi."
Da, Robbie, știm. Ești aici pentru noi și tragi după tine măreția leonină a regilor și reginelor care au dat epoci de aur, au răsturnat biserici, au născut democrații (paradoxal, nu?), teatre, entertainmentul ca mod de viață.
Și să ne amintim: britanicii parcă trăiesc în provocarea eternă. SĂ NU NI SE PLICTISEASCĂ REGELE sau REGINA!
Partea bună e că la fiecare concert al lui Robbie, regina ești tu. Hai, cumpără biletul, nu mai sta pe gânduri. 
See you there, mate! Poate ne cântă melodia lui favorită atunci când face duș: Puttin’ On The Ritz.
S-ar putea să ai furnicături și cu glorioasă întoarcere la Take That! sau la Iubirea salvatoare cu Ayda Field!
Începând din 4 mai până pe 6 iulie, preț de 10 săptămâni, Antena 1, partener oficial, oferă o invitație dublă la Superconcertul Robbie Williams din 17 iulie, de la București (în total 20 de invitații). Tot ce ai de făcut este să citești materialul cu RW, poveștile vieții sale, în care se ascunde răspunsul la întrebarea de pe pagina oficială de Facebook a Antenei 1 , apoi să postezi varianta ta, corectă, pe această pagină oficială, vreme de o săptămână, până lunea următoare.
Prin tragere la sorți vom oferi o invitație dublă numai celor care au răspuns corect.Câștigătorii din București își vor ridica personal premiile, cei din provincie le vor primi acasă.
