Milioanele aprobate de curand nu vor fi folosite pentru fluidizarea traficului cu vreo banda de circulatie in plus. Fluidizarea traficului pe DN1, "rezolvata" de alfel cu alte milioane de euro, trece de aceasta data pe locul doi in favoarea sigurantei. Astfel, cum DN 1 aliniaza sistematic sute de masini, iar viteza de deplasare spre statiunile montane depaseste orice bun simt, Ministerul Transporturilor vrea sa se asigure ca vom circula mai incet! Practic, in cele 65 de milioane de euro se vor identifica "punctele negre" de pe DN1.
Compania de drumuri va amenaja astfel in zonele cu probleme intersectii, scuaruri sau treceri de pietoni. Zonele identificate ca fiind periculoase vor fi semnalizate corespunzator si vor fi montate de asemenea si opritoare de viteza. Se vor face, bineinteles, si unele exproprieri, acolo unde este necesara o mai buna vizibilitate. Cum CNADNR ne-a obisnuit cu licitatii grandioase pentru cateva indicatoare de circulatie, proiectul, finantat in parte si din bani europeni, va fi o afacere buna tot pentru clientii de casa ai Companiei. Suma de 65 de milioane de euro, care va fi folosita pentru semnalizari si amenajari de intersectii, ar fi facut posibila, spre exemplu reabilitarea a aproximativ 100 de kilometri de drum.
Proiectul adus la viata in acest moment de Ministerul Transporturilor, zace insa de ani buni in sertarele CNADNR, fondurile europene de aproape 23 de milioane de euro fiind bani alocati Romaniei pentru pre-aderare. Interesant este ca, in loc sa fie demarate santiere serioase cu lucrari ample care sa angreneze cat mai multe locuri de munca, ramanem la lucrari de nisa: semnalizari, borduri, scuaruri si treceri de pietoni.
DN 1 a avut de altfel mai multe incercari de modernizare. Ultima reabilitare, care abia s-a incheiat, a durat vreo patru ani. CNADNR a impartit in trei sectoare, cei 100 de kilometri ai DN 1 dintre Brasov si Sibiu. 60 de milioane de euro au fost platiti pentru reabilitarea portiunii care leaga cele doua judete.
Citeste articolul complet pe Jurnalul.ro
