Potrivit procurorilor, medicii si farmacistii din cadrul aceleiasi retele farmaceutice au fraudat bugetul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS) prin compensarea frauduloasa a contravalorii unor retete false, producand un prejudiciu de aproximativ 1,6 milioane de lei.
Medicii acuzati ca falsificau retete prescriau tratamente pe numele unor pacienti care nu fusesera consultati, apoi le trimiteau unor farmacisti din cadrul aceleiasi retele farmaceutice, in baza unor intelegeri, care falsificau semnaturile beneficiarilor si le decontau la CNAS, banii fiind spalati prin introducerea intr-un circuit comercial licit.
Farmacia realiza astfel un profit, intrucat primea de la Casa de Asigurari de Sanatate valoarea decontata a medicamentelor, fara ca acestea sa iasa fizic din stoc.
Totodata, farmacistii implicati obtineau un profit personal deoarece, crescand in mod artificial vanzarile, obtineau prime in plus fata de salariu, sustin procurorii.
La randul lor, medicii primeau, de regula la sfarsitul fiecarei luni, sume de bani sau bunuri in valoare de 3%, uneori pana la 5%, din valoarea totala a retetelor false eliberate.
Căutare
User
