Urmărește A1 pe DiscoverO oamenii de știință au descoperit cea mai veche gaură neagră supermasivă descoperită vreodată, care ar avea de 800 de ori masa Soarelui nostru și s-ar fi format la 690 de milioane de ani după Big Bang, relatează Courrier International și post-gazette.com.
Gaura neagră, numită ULAS J1342+0928, a fost descoperită de o echipă condusă de Eduardo Banados în luna martie, la Observatorul Las Campanas din Chile, la capătul a trei zile de observări.
Practic, această gaură neagră supermasivă s-ar fi format când universul avea "numai 5% din vârsta pe care o are în prezent", precizează site-ul specializat Space.com, ceea ce înseamnă că lumina quasarului format din materialul ei de acreție ajunge la noi după 13,1 miliarde de ani.
"Dacă universul ar fi o persoană de 50 de ani, acum am avea o poză a acelei persoane când era un copil de doi ani și jumătate", a spus Eduardo Banados.
Această gaură neagră gigantică este descrisă în mai multe studii publicate miercuri, 6 decembrie în revistele Nature și The Astrophysical Journal Letters. Descoperirea i-ar putea ajuta pe cercetători să afle mai multe despre găurile negre și despre quasari, care sunt generați de materialul de acreție din găurile negre supermasive din nucleele galaxiilor timpurii. De asemenea, aceștia ar putea afla mai multe despre formarea universului.
"Cu cât descoperim mai multe despre quasari, cu atât mai mult astronomii se apropie de întocmirea unui portret precis al universului primordial", scrie The Verge. Quasarii sunt centrele unor galaxii masive și se crede că sunt obiectele cele mai luminoase din univers. Găurile negre care se află în centrul galaxiilor nu emit în realitate nicio lumină, dar gazele și praful degajate se lovesc atât de repede și creează asemenea fricțiuni că degajă o cantitate imensă de lumină și căldură.
Eduardo Banados, astrofizician în cadrul Carnegie Institution for Science și principalul autor al studiului apărut în Nature, a declarat pentru Space.com că "quasarii cei mai îndepărtați ne dau indicii esențiale privind chestiunile nerezolvate de astrofizică".
Ceea ce-i intrigă în special pe oamenii de știință este mărimea găurii negre descoperite recent. "Studiind originile universului, se credea că vom găsi găuri negre din ce în ce mai mici, pentru că au avut mai puțin timp pentru a crește", a explicat pentru NPR Rob Simcoe, unul dintre autorii studiului apărut în Nature și astrofizician la MIT. "Însă, spre marea noastră surpriză, aceasta pare să-și fi dobândit forma definitivă într-un moment în care universul era foarte tânăr", a adăugat el.
Pe lângă fenomenul în sine, și mediul în care s-a format suscită un interes special. "Oamenii de știință au dedus că gaura neagră s-a format chiar în momentul în care universul era în plină tranziție, trecând de la un mediu opac dominat de hidrogenul neutru la un nou mediu, în care primele stele au început să strălucească. Echipa crede că gaura neagră care tocmai a fost descoperită s-a format într-un mediu care era pe jumătate neutru, pe jumătate ionizat", scrie site-ul MIT News.
Ceea ce este sigur, potrivit lui Eduardo Banados, este că quasarul descoperit "este atât de luminos că va deveni o mină de aur pentru viitoarele lucrări de cercetare și va fi un laborator crucial pentru studierea universului primordial".
"Poate cercetăm acum tocmai regiunea în care s-au format primele stele și galaxii', a mai afirmat Banados.
Informația momentului! Ce se întâmplă cu românii din Marea Britanie începând cu anul viitor... Ce se va întâmpla cu românii din Regatul Unit dacă Brexitul va fi oficial și implementat?...
