Statele Unite şi-au rechemat personalul diplomatic neesenţial din Irak, invocând o ”ameninţare iminentă” în ”legătură directă” cu Iranul vecin, însă Donald Trump şi-a reiterat îndemnurile la dialog, în pofida escaladării tensiunilor, relatează AFP.
”Sunt sigur că Iranul va vrea să discute în curând”, a lansat locatarul Casei Albe pe Twitter.
În pofida campaniei sale de ”presiune maximă” asupra Teheranului, aceasta nu este prima oară când face ”deschideri verbale” - până acum fără vreun succes.
De pe poziţii adesea contradictorii, atât în acest dosar, cât şi în altele, Trump i-a avertizat luni pe liderii iranieni să nu treacă la fapte. ”Dacă fac ceva, vor suferi enorm”, a ameninţat el.
Administraţia miliardarului republican şi-a amplificat presiunile asupra Teheranului de zece zile şi şi-a consolidat în mod ostensiv prezenţa la Golful Persic, evocând pregătiri iraniene ale unor atacuri cu contururi vagi vizând interese americane în regiune.
Departamentul de Stat a anunţat în noaptea de marţi spre miercuri că a dispus ca personalul guvernamental neesenţial de la Ambasada la Bagdad şi Consulatul de la Erbil, în Kurdistanul irakian, să plece ”din cauza fluxului sporit de ameninţări”.
”Este vorba despre o amninţare iminentă contra personalului nostru”, a declarat apoi un oficial american de rang înalt unor jurnalişti, la Washington.
Această ameninţare ”este reală”, a insistat el, evocând responsabilitatea unor ”miliţii irakiene conduse de către şi aflate sub controlul Gardienilor Revoluţiei”, armata ideologică a Republicii islamice Iran.
”Este legat în mod direct de Iran, de multiple fluxuri de aminţări în legătură directă cu Iranul”, a subliniat alt oficial.
”MAXIMUM DE REŢINERE”
Şeful diplomaţiei americane Mike Pompeo a efecuat săptămâna trecută o vizită-surpriză la Bagdad, cu scopul de a le împărtăşi liderilor irakieni, a declarat el, ”informaţii care arată o escaladare a activităţilor Iranului”. Pompeo a dat asigurări că a primit garanţii cu privire la protecţia ”americanilor în ţara lor”.
Oficiali americani au dat asigurări că această rechemare a diplomaţilor nu este motivată de o acţiune militară iminentă a Statelor Unite împotriva Iranului sau unor grupări aliate acestuia, iar Mike Pompeo a declarat marţi, la Soci, că Washingtonul ”nu caută un război cu Iranul”.
La puţin timp după decizia americană, armatele germană şi olandeză au anunţat că şi-au suspendat, până la noi ordine, operaţiunile de formare militară în Irak.
Liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei a dat asigurri, marţi, că ”nu va fi un război cu Statele Unite”, iar preşedintele Hassan Rohani a evocat un ”război economic” purtat de Washington.
”Această perioadă a istoriei este cea mai fatidică pentru Republica islamică, pentru că inamicul şi-a pus în joc toate capacităţile împotriva noastră”, a apreciat comandantul Gardienilor Revoluţiei Hossein Salami, prevestindu-le eşecul.
Kremlinul s-a declarat îngrijorat de această ”escaladare a tensiunilor” care ”continuă” şi a acuzat Washingtonul de ”provocarea” Teheranului.
Ministrul iranian de Externe Mohammad Javad Zarif a denunţat joi, la Tokyo, drept ”inaccptabilă” ”escaladarea tensiunilor provocată de către Statele Unite” vizându-i ţara.
”Noi acţionăm cu maximum de reţinere”, a subliniat el, referindu-se la reacţia ţării sale faţă de decizia preşedintelui american Donald trump de a scoate Statele Unite din Acordul de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iranian menit să împiedice Teheranul să de doteze cu bomba atomică.
Ministrul iranian dă asigurări că ţara sa îşi menţine ”angajamentul” faţă de comunitatea internaţională în cadrul acestui acord.
SITUAŢIE STÂNJENITOARE
Suspectată de alimentarea escaladării prin exagerarea nivelului ameninţării, administraţia Trump şi-a pledat miercuri sinceritatea.
Acest lucru are loc mai ales după ce ea a fost pusă într-o situaţie stânjenitoare de către generalul Chris Ghika - un purtător de cuvânt britanic al coaliţiei internaţionale, conduse de către americani, prezentă în Irak şi Siria în lupta împotriva jihadismului - care a dezminţit marţi orice ”agravare a ameninţării reprezentate de către forţele proiraniene”.
Pentagonul şi Departamentul de Stat s-au mobilizat pentru a-i minimaliza şi contrazice declaraţiile.
Potrivit ziarului The New York Times, secretarul american al Apărării Patrick Shanahan le-a prezentat consilierilor lui Trump un plan potrivit căruia până la 120.000 de oameni ar putea să fie trimişi în Orientul Mijlociu, dacă Iranul atacă forţe americane.
Acest proiect a fost dezminţit de către preşedintele Statelor Unite, care a lansat însă un avertisment. ”Dacă trebuie s-o facem, vom trimite mult mai mulţi oameni”.
Alte surse de tensiuni sunt misterioasele ”acte de sabotaj” vizând patru nave în largul Emiratelor Arabe Unite (EAU), ai căror autori rămân necunoscuţi, şi un atac cu drone vizând staţii de pompare de petrol în Arabia Saudită, revendicat de rebeli huthi din yemen, susţinuţi de Iran.
EAU au pledat miercuri în favoarea unei dezescaladări a tensiunilor.
Sursa: News.ro
Doi canadieni reţinuţi în China, Michael Kovrig şi Michael Spavor, plasaţi în mod oficial în arest... Situație disperată într-o aeronavă a unei companii aeriene low cost! După o întârziere de peste 2 ore, pasagerii sunt ț...
