Guvernul din Liban a aprobat luni un pachet de reforme economice de urgenţă, ca reacţie la protestele de amploare provocate de condiţiile economice dificile, dar măsurile nu au mers suficient de departe pentru a convinge demonstranţii să părăsească străzile, sau investitorii să oprească declinul obligaţiunilor, relatează Reuters.
Sute de mii de oameni au inundat străzile începând de joi, furioşi pe clasa politică pe care o acuză că au adus economia în pragul colapsului. Drumurile au fost blocate luni pentru a cincea zi.
Şcolile, băncile şi companiile au fost închise, iar băncile ar urma să rămână închise şi marţi.
Premierul Saad al-Hariri a anunţat la televiziune că noile măsuri ar putea să nu îndeplinească solicitările protestatarilor, dar reprezintă un început pentru realizarea unora dintre ele. Guvernul trebuie să lucreze pentru a recâştiga încrederea oamenilor, a spus acesta.
”Voi sunteţi busola şi..mişcarea voastră este ceea ce ne-a condus la decizia de astăzi”, a adăugat Hariri, care a spus că au fost făcuţi paşi mari către combaterea corupţiei şi a risipei.
În pofida reformelor, obligaţiunile libaneze denominate în dolari au înregistrat luni pierderi semnificative, continuând declin puternic de vineri.
Investitorii au spus că turbulenţele arată că Libanul rămâne fără timp să îşi rezolve problemele economice.
Reformele includ reducereasimbolică la jumătate a salariilor miniştrilor şi parlamentarilor, precum şi măsuri de implementare a unor măsuri amânate de mult timp, vitale pentru aducerea finanţelor publice pe o direcţie durabilă.
Libanul are una dintre cele mai mari ponderi a datoriei guvernamentale în PIB din lume. Guvernul reuneşte reprezentanţi din majoritatea partidelor, care sunt conduse de politicieni percepuţi că s-au folosit de resurrsele statului şi de influenţa avută în propriul lor folos.
Economia a fost afectată de blocajul politic şi de conflicte regionale, pe fondul tensiunilor din sistemul financiar care au apărut din cauza încetinirii fluxurilor de capital. Şomajul în rândul tinerilor de sub 37 de ani este de 37%.
În ultimul timp, libanezii au început să simtă presiunile din sistemul financiar, dolarul fiind greu de obţinut la casele de schimb valutar.
Donatorii internaţionali s-au angajat anul trecut să furnizeze Libanului 11 miliarde de dolari, cu condiţia reformelor economice. Hariri a spus că noile decizii vor satisface donatorii, iar guvernul va aproba în următoarele trei săptămâni prima fază a programului de investiţii de capital.
Guvernul a aprobat un plan de buget pentru 2020 care include noi taxe şi un deficit de circa 0,6% din PIB, a spus Hariri, care l-a descris drept o realziare istorică. Deficitul din 2019 este de circa 7% din PIB.
Sectorul bancar din Liban va contribui cu 5.100 de miliarde lire libaneze (3,4 miliarde dolari) la reducerea deficitului, inclusiv printr-o majorare a taxei pe profitul băncilor, a spus premierul.
Măsurile includ desfiinţarea Ministerului Informaţiilor şi alte organisme de stat.
Guvernul va accelera reformarea sectorului energetic, de stat, care consumă anual fonduri publice de 2 miliarde de dolari, în timp ce nu furnizează suficientă energie electrică libanezilor, care depind de generatoare private pentru a compensa deficitul.
Sursa : news.ro
Comisia Europeană publică Rapoartele MCV pentru România şi Bulgaria/ Europarlamentarul Dragoş Tudorache: Bulgaria scapă ... O imagine cât o mie de cuvinte! O asistentă medicală a izbucnit în plâns după 53 de ore de muncă și o tragedie în fața c...
