Şeful statului prezidează această ceremonie a comemorării a 101 ani de la Armistiţiu, prin depunerea unor jerbe de flori la statuia lui Georges Clemenceau, parcurgerea Champs-Elysées sub escorta Gărzii Republicane, depunerea unei jerbe de flori la Mormântul Soldatului Necunoscut şi reaprinderea flăcării Soldatului Necunoscut, în prezenţa a numeroşi actori din clasa politică, între care premierul Edouard Philippe şi preşedintele Senatului Gérard Larcher.
EN DIRECT | 101ème anniversaire de l’Armistice du 1918. Souvenons-nous. Ravivons la flamme du Soldat inconnu.
— Élysée (@Elysee)
Preşedintele ia masa, apoi, la Palatul Elysée, împreună cu purtători de drapel şi preşedinţi ai asociaţiilor veteranilor, după care se duce, luni după-amiaza, în Parcul André-Citroën, în arondismentul al XV-lea al Parisului, pentru a inaugura primul monument naţional dedicat Morţilor pentru Franţa în Operaţiuni Externe din 1963, adică de la sfârşitul Războiului Algeriei.
Aceşti reprezentanţi ai celei de a ”patra generaţii de foc”, cum o numeşte armata, au murit în 17 teatre de operaţiuni, dintre care 141 în Liban, 129 în Ciad, 85 în Afganistan şi 78 în fosta Iugoslavie.
Ultimul nume înscris pe acest zid este al brigadierului-şef Ronan Pointeau, ucis la 2 noiembrie în Mali, unde au fost ucişi 23 de militari.
Aproximativ 600 de rude ale militarilor morţi pentru Franţa sunt aşteptaţi la ceremonia de inaugurare a monumentului dedicat memoriei acestora, în cursul căreia Emmanuel Macron urmează să depună o jerbă de flori şi să susţină o alocuţiune, prevăzută la ora locală 16.45 (17.45, ora României).
Memorialul este o sculptură înaltă de bronz. El reprezintă şase militari - cinci bărbaţi şi o femeie - având pe cap un chipiu, o beretă sau o caschetă. Cu expresii grave, ei poartă un sicriu invizibil în chip de simbol.
Alături, pe un zid, sunt înscrise numele celor 549 de militari, între care două femei, ucişi de inamic sau morţi din cauza rănilor de război, bolii sau accidentelor în cursul unor ”Opex”.
”FRANŢA NU UITĂ”
”Monumentul are trei obiective. Mai întâi să le spună militarilor că toată Franţa le recunoaşte angajamentul pentru naţiune, care poate merge până la sacrificul suprem. Apoi să le dea familiilor un loc pentru a se reculege. În fine, să permită publicului să-şi dea seama cât de mult apărarea libertăţii trece prin operaţiuni militare externe şi cere un angajament total”, a declarat luni, pentru Le Figaro, secretara de stat de la Ministerul Armatelor Geneviève Darrieussecq.
”Franţa nu-i uită pe cei care au murit pentru ea. Ea nu-l uită pe niciunul dintre copiii săi Este datoria noastră şi este onoarea noastră”, a declarat şeful statului la 13 iulie 2018, într-un discurs adresat armatelor.
El a relansat în acea zi proiectul, care a întârziat, provocând nemulţumirea familiilor şi militarilor. Ministerul Armatelor a asigurat finanţarea, în valoare de 1,2 milioane de euro.
Emmanuel Macron primeşte luni seara, la Palatul Elysée, şefi de stat şi de guverne şi conducători ai unor organizaţii internaţionale, care participă la al Doilea Forum de la Paris al Păcii.
Înaintea acestui dineu, el se întâlneşte cu Antonio Guterres, secretarul general al ONU.
Aproximativ 30 de şefi de stat şi de guverne sunt aşteptaţi la Forumul de la Paris al Păcii, a cărui înfiinţare a coincis, în 2018, cu Centenarul sfârşitului Marelui Război, în vederea apărării multilateralismului în faţa creşterii unor ”egoisme naţionale” într-o lume tot mai fracturată, inclusiv între aliaţi din NATO.
Emmanuel Macron este foarte urmărit, după ce a făcut declaraţii controversate cu privire la o NATO aflată în ”moarte cerebrală”, din cauza lipsei de coordonare între Statele unite şi Europa şi a comportamentului unilateral al Turciei, o ţară membră a Alianţei Nord-Atlantice, în Siria.
Sursa : news.ro
Putere vacantă în Bolivia după demisia forţată a lui Evo Morales după trei săptămâni de manifestaţii violente şi retrage... STUDIU: Creşterea salarială în companiile din Republica Moldova este în medie de 6,4% în acest an...
