”Suntem pregătiţi să-l dăm pe Vîşinski în schimbul” lui ”Senţov, de exemplu”, a declarat şeful statului ucrainean, citat de preşedinţie într-un comunicat.
În cazul unui acord în acest sens, eliberarea lor este necesar să fie ”simultană”, subliniază preşedinţia ucraineană în comunicat.
Moscova nu a reacţionat imediat faţă de această propunere.
Oleg Senţov a fost arestat în mai 2014 în Crimeea, după ce a participat la manifestaţii de protest faţă de anexarea acestei peninsule din sudul Ucrainei.
Cazul său este cel mai cunoscut între alte zeci de cazuri ale unor ucraineni deţinuţi în Rusia şi consideraţi drept ”deţinuţi politici” de către Kiev.
Condamnat la 20 de ani de închisoare după ce a fost găsit vinovat de ”terorism” şi ”trafic de armament” în Rusia, în urma unui proces catalogat drept ”stalinist” de către ONG-ul Amnesty International (AI), acest regizor în vârstă de 43 de ani este încarcerat într-o închisoare în Marele Nord rus.
Ucraina, Occidentul şi numeroase celebrităţii internaţionale au îndemnat în numeroase rânduri la eliberarea sa.
Kirilo Vîşinski, în vâestă de 52 de ani, un fost conducător în Ucraina al agenţiei ruse publice de presă RIA Novosti, a fost arestat în mai 2018, la Kiev, şi inculpat de ”înaltă trădare”, o infracţiune pasibilă de 15 ani de închisoare.
Arestarea sa a fost denunţată vehement de către Moscova.
Un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a apreciat joi că ”întoarcerea” lui Kirilor Vîşinski în Rusia ar fi ”un excelent prim pas” către o restabilire a relaţiilor între aceste două foste republici sovietice vecine, aflate ”la cuţite” de cinci ani.
Un tribunal de la Kiev urmează să se întrunească vineri seara pentru a examina o posibilă eliberarea condiţionată a jurnalistului, în aşteptarea verdictului procesului.
Relaţiile între Ucraina şi Rusia sunt extrem de tensionate de la revolta proeuropeană în Piaţa Maidan, în 2014, la Kiev, care a antrenat fuga în Rusia şi destituirea fostului preşedinte ucrainean prorus Viktor ianukovici.
Instalarea la putere a prooccidentalilor a fost urmată de anexarea Crimeei şi izbucnirea unui război cu separatişti proruşi în estul Ucrainei, un conflict soldat cu aproape 13.000 de morţi în cinci ani.
Kievul şi Occidentul acuză Moscova de susţinerea militară a separatiţtilor proruşi, ceea ce Moscova neagă, în pofida constatărilor presei, inclusiv a AFP.
Sursa : news.ro
Gibraltarul prelungeşte cu 30 de zile imobilizarea petrolierului cu ţiţei iranian Grace 1... Explozie uriaşă într-o uzină de gazificare din centrul Chinei. Doi oameni sun dați dispăruţi, numeroşi sunt răniţi, iar ...
