Republica Moldova si-a proclamat independenta fata de URSS, in care a fost inglobata fortat in 1940, in contextul unor ample miscari similare in practic toate statele membre ale fostei Uniuni Sovietice. In Republica Moldova, actiunile in acest sens au inceput la 3 iunie 1988, cand a fost constituita Miscarea de Eliberare Nationala. In februarie 1990 au loc primele alegeri democratice, in cadrul fostei URSS, in aprilie este votata hotararea privind instituirea tricolorului ca drapel national, in iunie, parlamentul proclama suveranitatea Republicii Moldova. La 27 august 1991, in centrul Chisinaului a fost convocata Marea Adunare Nationala, iar in aceeasi zi a fost convocata sedinta extraordinara a parlamentului, care a adoptat cu majoritatea absoluta de voturi Declaratia de Independenta a Republicii Moldova.
"Republica Moldova este un stat suveran, independent si democratic, liber sa-si hotarasca prezentul si viitorul fara nici un amestec din afara, in conformitate cu idealurile si nazuintele sfinte ale poporului in spatiul istoric si etnic al devenirii sale nationale", potrivit Declaratiei de Independenta, al carei original nu s-a pastrat din cauza unui incendiu in timpul protestelor violente din aprilie 2009.
Primul eveniment care a marcat noul stat au fost miscarile separatiste. Una in sudul tarii, in Gagauzia, regiune care si-a autoproclamat republica si a existat de facto pana in anul 1994, cand i-a fost acordat statutul de autonomie si cea de-a doua, in regiunea de est a tarii - Transnistria. In anul 1992, in Transnistria, care este sustinuta de facto de Rusia, a avut loc un conflict armat, care a durat cateva luni. Regiunea continua sa divizeze Republica Moldova, iar negocierile pentru reglementarea conflictului, la care participa UE, SUA, Rusia, Ucraina si OSCE, nu au nici un rezultat.
Evolutia politica a Republicii Moldova a fost destul de spectaculoasa in cele doua decenii de independenta. De la un parlament care a votat independenta, drapelul tricolor si imnul de stat 'Desteapta-te romane', la o conducere 'agrariana' formata din reprezentantii fostei nomenclaturi comuniste, care vine la putere in anul 1994. In anul 1998, aceasta este inlocuita de o coalitie de centru-dreapta, care, insa, sufera un esec si in urma alegerilor anticipate din 2001 vine la putere Partidul Comunistilor, de stanga, care se va mentine pana in anul 2009, cand este inlocuit de o noua coalitie de centru-dreapta - Alianta pentru Integrare Europeana. De la proclamarea iundependentei, in Republica Moldova au avut loc sapte scrutine parlamentare, dintre care trei anticipate si trei in ultimii doi ani. In aceeasi perioada de timp, tara a fost condusa de cinci presedinti, dintre care doi interimari si opt premieri, dintre care cinci s-au aflat in functie mai putin de doi ani.
La 20 de ani de independenta, Republica Moldova continua sa se confrunte cu o criza identitara. Actualul teritoriu al tarii a facut parte din Tara Moldovei, pana in anul 1812, cand este ocupat de Imperiul Tarist. In 1917, pe fundalul revolutiei socialiste, este proclamata Republica Democratica Moldoveneasca, dar, la 27 martie 1918, legislativul acesteia - Sfatul Tarii - decide unirea cu Romania. In anul 1940, teritoriul este anexat de catre fosta URSS, revine pentru o scurta perioada de timp Romaniei, intre anii 1941-1944, in timpul celui de-al doilea razboi mondial, ca mai apoi sa fie din nou ocupat de sovietici si formata Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca.
Nordul si sudul Basarabiei intra in componenta Ucrainei, in schimb nou-formatei RSSM ii este acordata regiunea transnistreana. Pe parcursul ocupatiei tariste, dar in special a celei sovietice, aici au fost adusi rusi, precum si alte minoritati nationale si au fost stimulate casatoriile mixte, astfel ca in prezent circa 25% din populatie nu vorbeste limba de stat, care in constitutie se numeste 'moldoveneasca', dar de fapt este identica limbii romane. Astfel, majoritatea populatiei asa si denumeste limba pe care o vorbeste - moldoveneasca, si se autodefineste drept 'moldoveni'. In acelasi timp, o alta parte, in special fiind vorba de elita intelectuala, se considera romani si vorbitori de limba romana.
Citeste articolul complet pe Hotnews
