Rivalii libieni Fayez al-Sarraj şi Khalifa Haftar la Moscova, pentru a încheia în mod oficial un armistiţiu intrat în vigoare în weekend

Urmărește A1 pe Discover

Şeful Guvernului recunoscut de ONU (GNA) Fayez al-Sarraj şi cel mai puternic om din estul Libiei, mareşalul Khalifa Haftar, ale căror trupe poartă de peste nouă luni un conflict sângeros la porţile Tripoli, se întâlnesc în capitala rusă - un lucru care ilustrează influenţa tot mai mare a Moscovei în acest dosar spionos.

Alături de omologii lor ruşi Serghei Lavrov şi Serghei Şoigu, miniştri turci de Externe şi Apărării Mevlut Cavusoglu şi Hulusi Akar urmează să fie prezenţi. Ankara îl susţine pe al-Sarraj inclusiv prin desfăşurarea unor militari, în timp ce Moscova, în pofida dezminţirilor sale, este suspectată că-l susţine pe Haftar cu armament, bani şi mercenari.

”Azi, la Moscova, sub egida miniştrilor ruşi şi turci (...), sunt prevăzute contacte interlibiene. Participă al-Sarraj, Haftar şi reprezentanţi ai altor părţi libiene”, a anunţat diplomaţia rusă prin agenţiile de presă.

CONFERINŢĂ DE PACE

Moscova nu a anunţat însă dacă o întâlnire fizică va avea loc între cei doi rivali.

Khalifa Haftar este însoţit de aliatul său Aguila Salah, preşedintele Parlamentului libina din est, iar rivalul său din GNA de Khaled al-Mishri, preşedintele Consiliului de Stat.

Într-o scurtă intervenţie televizată, Fayez al-Sarraj i-a îndemnat pe libieni ”să dea pagina trecutului”, ”să respingă discordia şi să strâmgă din nou rândurile pentru a se lansa către stabilitate şi pace”.

Un semn al greutăţii lor tot mai mari în haosul libian, în pofida rivalităţii pe teren, preşedinţii rus Vladimir Putin şi turc recep Tayyip Erdogan au anunţat la 8 ianuarie un armistiţiu care a intrat în vigoare duminică.

Acest armistiţiu urmează să servească drept preludiu unei Conferinţe privind Libia la Berlin sub egida ONU în ianuarie.

Cancelarul german Angela Merkel a efectuat o vizită la Moscova sâmbătă, în vederea unor discuţii cu privire la acest subiect cu preşedintele rus, care a discutat la telefon cu o serie de lideri arabi şi europeni.

Această Conferinţă urmează să permită apariţia unui dialog politic menit să soluţioneze acest război civil.

Pe teren, duminică, tiruri de arme uşoare au fost auzite cu intermitenţă la sud de capitală, dar frontul a rămas în ansamblu calm.

De la intrarea pe teritoriul libian a Turciei la prezenţa suspectată a mercenarilor ruşi şi la existenţa unei mulţimi de grupări armate - miliţii jihadiste, trafincaţi de armament şi de migranţi -, comunitatea internaţională se teme de faptul că războiul libian se poate internaţionaliza şi degenera.

TEMERI EUROPENE

Ca în Siria, unde înţelegerea lor le-a permis să se afirme ca jandarmi ai războiului în pofida faptului că susţin tabere opuse, Moscova şi Ankara s-au impus în faţa puterilor occidentale ca mediatoare de neocolit şi în Libia, o ţară aflată în haos din 2011.

Armistiţiul a fost salutat de Uniunea Europeană (UE); Statele Unite, ONU şi Liga Arabă.

Europa se teme mai ales că Libia poate deveni o a ”doua Sirie”. Ea vrea totodată să reducă presiunea migraţiei asupra frontierelor sale, după ce a primit în ultimii ani sute de mii de migranţi veniţi din Libia şi Siria, un aflux care a pus la probă solidaritatea în cadrul UE şi a contribuit la o ascensiune a populismului.

Moscova îi consideră pe europeni şi americani în mare măsură responsabili de războiul din această ţară bogată în petrol, întrucât ei i-au susţinut militar, prin bombardamente NATO, pe rebelii care l-au răsturnat de la putere şi l-au ucis pe colonelul Muammar Gaddafi în 2011.

De la începutul ofensivei susţinătorilor lui Haftar vizând Tripoli, peste 280 de civili au fost ucişi, dar şi aproximativ 2.000 de combatanţi, potrivit ONU. Aproape 150.000 de libieni au fost deplasaţi.

Ilustrându-şi încă o dată influenţa în Siria, ruşii şi turcii s-au înţeles în paralel, tot duminică, asupra unui armistiţiu la Idleb, ultimul bastion al jihadiştilor şi rebelilor în Siria.

Sursa : news.ro