Urmărește A1 pe Discover”Cei care evocă numărul 52 ar trebui să-şi amintească numărul 290. #IR655”, a scris Rohani într-un mesaj postat luni pe Twitter, referindu-se la tragedia zborului 655 al companiei Iran Air, un avion de tip Airbus doborât în iulie 1988 de o navă americană de război deasupra Golfului Persic, soldată cu 290 de morţi.
La 3 iulie 1988, în timpul Războiului dintre Iran şi Irak, crucişătorul american lansator de rachete USS Vincennes, care opera la Golful Persic, s-a angajat într-un schimb de tiruri cu mai multe nave iraniene mai mici. În timp ce navele luptau, zborul IR 655 decola de pe Aeroportul Internaţional Bandar Abbas, situat în apropiere, către Dubai. Aeroportul era folosit atât de avioane militare, cât şi civile.
În timp ce avionul părea să se apropie, USS Vincennes a tras două rachete, doborând aeronava şi omorând cele 290 de persoane de la bord - inclusiv 66 de copii.
Potrivit versiunii oficiale americane, crucişătorul american a confundat avionul de tip Airbus A300, un avion greu de linie, cu un avion de vânătoare de tip F-14, un avion cu reacţie mult mai mic şi mai rapid.
Washingtonul a recunoscut incidentul după mai multe zile. Preşedintele Ronald Reagan şi vicepreşedintele George H. W. Bush au susţinut mai întâi versiunea comandantului crucişătorului american, care afirma că zborul a ieşit din culoarul său aerian, iar apoi au recunoscut că echipajul a fost indus în eraore de altitudinea joasă a avionului.
Însă Teheranul este convins că prin aceste tiruri de rachetă Washingtonul voia să semnaleze intrarea în războii a Statelor Unite împotriva Iranului, alături de Irak. Acest incident a precipitat, între altele, semnarea unui armistiţiu, două luni mai târziu.
Iranul a nu crezut niciodată versiunea doborârii avionului din greşeală.
”Cine poate accepta că aţi confundat un avion de linie Airbus în faza ascensiunii cu traiectoria unui F-14?”, declara Hassan Rohani în aprilie 2019. ”Vreţi să spuneţi naţiunii iraniene că «noi nu avem nicio linie roşie (...), ucidem şi copii (...), ucidem şi femei (...), facem praf pasageri nevinovaţi. Mesajul vostru este un mesaj terorist adresat întregii lumi”, sublinia preşedintele iranian la o zi după ce Washingtonul clasa Gardienii Revoluţiei drept ”organizaie teroristă”.
În 1996, Teheranul a obţinut despăgubiri în valoare de peste 100 de milioane de dolari.
Însă, la peste 30 de ani de la fapte, această catastrofă, pentru care Iranul aşteaptă în continuare scuze oficiale din partea Statelor Unite, bântuie memoria colectivă iraniană, la fel cum bântuie în Statele Unite amintirea luării de ostatici în 1979 în Ambasada americană de la Teheran, în care 52 de diplomaţi au fost ţinuţi ostatici timp de 444 de zile.
Preşedintele american a ameninţat sâmbătă Teheranul că Statele Unite au identificat 52 de locuri în Iran şi că le vor ataca ”foarte rapid şi dur”, în cazul în care Republica islamică atacă personal sau obiective americane.
Unele dintre aceste locuri ”sunt de nivel foarte înalt şi foarte importante pentru Iran şi pentru cultura iraniană”, preciza locatarul Casei Albe în acest tweet. ”Statele Unite nu mai vor ameninţări”, avertiza el.
Donald Trump a subliniat valoarea simbolică a acestei cifre făcând o legătură cu criza ostaticilor din 1979.
El şi-a multiplicat mesajele ameninţătoare la adresa Republicii islamice după asasinarea vineri, într-un raid aerian la Bagdad, a generalului iranian Qassem Soleimani.
Teheranul a promis ”să răzbune dur” această moarte, la momentul potrivit, printr-o acţiune militară.
Trump a ameninţat duminică Teheranul cu ”represalii majore” în cazul unui atac iranian vizând instalaţii americane în Orientul Mijlociu.
”IRANUL NU VA AVEA NICIODATĂ ARMA NUCLEARĂ!”, a scrie el luni pe Twitter, adăugând totodată că este pregătit să renegocieze un nou acord cu privire la activităţile nucleare ale Republicii islamice.
Preşedintele american este încrezător în faptul că poate renegocia un nou acord nuclear cu Teheranul, a dat asigurări luni consiliera sa Kellyanne Conway în faţa presei, la Casa Albă.
”El a spus că este deschis (unei renegocieri). Dacă Iranul începe să se comporte ca o ţară normală (...), bineînţeles, absolut”, a declarat ea.
Iranul, care a promis să răzbune asasinarea ţintită a generalului Soleimani, a anuţat duminică faptul că se retrage şi mai mult din Acordul de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iranian şi că nu mai impune limite îmbogăţirii uraniului.
Statele Unite s-au retras unilateral din acord în mai 2018, pe care Trump îl consideră ”prost”.
Sursa : news.ro
Inevitabilul s-a produs: începe războiul! Armata, pregătită să intervină! Mișcarea periculoasă anunțată de Iran... Mama ei s-a îndrăgostit de o altă FEMEIE! Cine este Sanna Marin, cea care vrea să reducă programul de lucru la patru zil...
